- CC TAX: ANAF impune sume abuzive în baza unor interpretări eronate.
- Unul din cinci contribuabili este taxat greșit de ANAF.
- Doar în 2021, impunerile greșite au depășit 50 de milioane de euro.
Într-un context fiscal tensionat, marcat de creșteri de taxe, impozite și accize, experții CC Tax Advisory avertizează că ANAF folosește o practică abuzivă: emite decizii de impunere discutabile, iar contribuabilii plătesc sume nejustificate.
Advertisment
Potrivit datelor din 2021, două din cinci decizii emise de Fisc au fost anulate definitiv de instanțe, cu o valoare totală a impunerilor desființate de 245 milioane lei.
În 2022, o treime dintre dosarele de la Înalta Curte vizau conflicte fiscale, mai mult decât cele penale.
Titlurile zilei
Cu toate acestea, raportările recente ale ANAF nu mai includ date despre procesele pierdute sau valoarea prejudiciilor aduse de deciziile anulate.
Un exemplu concret este TVA-ul colectat abuziv la cafea și ceai, unde inspectorii impun o cotă de 19%, deși cota legală era 9%.
Antreprenorii HORECA au început însă să câștige definitiv în instanță și să obțină anularea acestor impuneri. Statul este obligat acum să returneze sumele colectate nejustificat.
„Statul român se finanțează forțat de la contribuabili, iar greșelile ANAF nu sunt transparente și nu sunt asumate,” avertizează Cornelia Năstase, CEO, CC Tax Advisory.
Ce spune Cornelia Năstase, CEO, CC Tax Advisory?
„În mod concret nu răspunde nimeni și nu răspunde nici funcționarul care emite această decizie, nici superiorii lui care o apropă și nici instituția în ansamblu. La noi sunt tratate ca simple erori administrative și, din păcate, contribuabilul este cel care suportă povara fiscală a unui proces care poate dura ani și au fost chiar cazuri de contribuabili care au ajuns în insolvență din cauza unor incidente de acest gen. Într-adevăr, după acei ani de proces, contribuabilul câștigă și își încasează înapoi sumele, împreună cu dobânda legală, dar dacă discutăm de o durată lungă în instanță, atunci acea dobândă este deja erodată de inflație și atunci nu ajunge să fie reparat prejudiciul de fapt cauzat contribuabilului.
Avem întradevăr, pe lângă practica din cadrul inspecțiilor fiscale sau din cadrul activității antifraudă, mai avem și această situație frecventă în care contribuabilii primesc aproape de termenul de prescripție decizii de impunere de sume calculate aferente anilor anteriori, sume destul de mici care nu sunt contestate de obicei, deși ele nu sunt neapărat întotdeauna corecte și pe care contribuabilii preferă să le achite. Metodele pentru a preveni această practică, în primul rând, este necesară transparența publică. Trebuie să avem rapoarte clare, anuale, la fel ca în alte state membre, în care să vedem care este procentul de decizii de impunere desființate, să vedem impactul și să vedem despăgubirile achitate de statul român pentru aceste incidente. Iar o altă metodă este cea adoptată de Marea Britanie, unde contribuabilii au acces online la un tribunal specializat pe zona fiscală, fără a avea nevoie de avocat pentru sume mici.
Putem adopta mai multe măsuri. Una, sigur, ar trebui să vedem sistemul real de răspundere internă în cadrul ANAF, pentru că dacă ne raportăm și la prevederile codului de procedură fiscală în care inspectorii sunt chiar cei care trebuie să ne îndrume în aplicarea legislației fiscale și atunci, sigur că tu nu mă poți îndruma dacă tu aplici în mod eronat legislația. Deci trebuie să vedem o răspundere reală a lor. Trebuie să vedem mecanismul independent de contestare, dar nu în instanță, trebuie să avem o instituție intermediară. Trebuie să vedem dobânzi penalizatoare mai mari decât dobânda legală, pentru că, din nou, prejudiciul nu este acoperit doar din dobânda legală. Și trebuie să fim concentrați mai degrabă pe o marea evaziune decât pe aceste decizii de impunere mărunte, care știm că nu sunt contestate și pe care le încasăm garantat”, spune ea.