Consiliul Fiscal avertizează asupra unei crize bugetare grave și subliniază necesitatea unei ajustări urgente pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice și a preveni o criză financiară severă

• Consiliul Fiscal avertizează asupra unei crize bugetare și cere ajustări urgente.
• România riscă retrogradarea ratingului și dificultăți la finanțare.
• Creșterea economică încetinește, iar corecțiile fiscale trebuie să fie credibile.

Consiliul Fiscal avertizează asupra unei crize bugetare grave, cauzate în principal de dezechilibre persistente și creșterea cheltuielilor permanente, care aduc deficitul bugetar al României la 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din UE.

România se află sub procedura de deficit excesiv, iar riscul unui downgrade este ridicat dacă nu se adoptă rapid un pachet credibil de corecții fiscale. Consiliul subliniază că ajustarea este necesară pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice, evitând o criză financiară mai severă, chiar dacă aceasta are un impact asupra creșterii economice și asupra diverselor grupuri sociale.

Proiectul de lege vizează reducerea deficitului, dar succesul depinde de măsuri urgente și absorbția fondurilor europene

Proiectul de lege cu privire la unele măsuri fiscal-bugetare propune corecții care pot reduce deficitul bugetar la sub 8% din PIB în 2025 și respectă ținta pentru 2026, prin creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor, dar succesul depinde și de măsurile suplimentare anunțate și de o mai bună absorbție a fondurilor europene. Totodată, implementarea PNRR întâmpină dificultăți, iar negocierile cu Comisia Europeană vizează simplificarea și reprogramarea proiectelor pentru a asigura utilizarea eficientă a fondurilor până în 2026.

Consiliul Fiscal consideră adoptarea unui pachet de măsuri urgente și ferme drept absolut necesară pentru a preveni blocaje financiare și a menține credibilitatea țării. România se confruntă cu o severă constrângere valutară, iar în absența unui pachet credibil de corecție cu măsuri imediate există un risc foarte mare de retrogradare a ratingului suveran. Accesul la finanțare și refinanțare devine tot mai dificil, deși România încă deține rating investment grade, însă la cel mai scăzut nivel, cu pericolul de downgrade.

Credibilitatea politică scade, iar dezbaterile false agravează criza bugetară

Credibilitatea politicilor publice este afectată serios, iar piețele financiare funcționează pe baza istoricului concret de rezultate și a percepțiilor. Din cauza unor erori anterioare, România este nevoită să adopte o poziție prociclică în contextul încetinirii economice. Dezbaterea publică este marcată de confuzii și ideologii care împiedică o abordare realistă a crizei bugetare. Există concepții greșite, precum ideea că ajustarea bugetară trebuie făcută doar pe partea de cheltuieli sau că veniturile fiscale scad sunt un drept social al cetățenilor, ignorând gravitatea situației și funcționarea piețelor financiare. Se subestimează și faptul că banii europeni nu pot finanța permanent deficitul bugetar și de cont curent și că listările companiilor de stat nu pot rezolva problema deficitului structural.

De asemenea, deficitul din 2023-2024 nu este cauzat în principal de investiții, majoritatea acestora sunt finanțate din fonduri europene. Interpretările simpliste, cum ar fi că persoanele cu venituri mici muncesc insuficient, reflectă neînțelegerea complexității sociale și economice. Cu toate acestea, disputele legate de reformele fiscale sunt adesea aprinse din cauza impactului asupra veniturilor populației și firmelor. Situația bugetară este însă foarte gravă, iar România riscă o întrerupere bruscă a accesului la finanțare din cauza politicilor bugetare greșite.

Legea fiscal-bugetară reflectă încetinirea creșterii economice și dezechilibrele din 2025-2026

Legea cu privire la măsurile fiscal-bugetare se bazează pe un cadru macroeconomic care fundamentează proiecțiile de deficit pentru 2025 și 2026, prezentate în prognoza Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) din mai 2025. Aceasta indică o încetinire a creșterii economice, o agravare a dezechilibrelor interne și externe și o tensionare marginală a pieței muncii. Datele recente arată o stagnare a PIB în primul trimestru din 2025 și o decelerare a creșterii economice de la mijlocul lui 2024, cu o evoluție oscilantă pe parcursul anului anterior.

Creșterea economică în T1/2025 este influențată negativ de industria și sectorul serviciilor profesionale, în timp ce construcțiile, comunicațiile și administrația publică contribuie pozitiv. Din punct de vedere al utilizării PIB, consumul rămâne principalul motor al creșterii, susținut de investiții și variația stocurilor, în timp ce exporturile nete au un impact negativ semnificativ și reflectă deteriorarea balanței comerciale și creșterea deficitului contului curent. Prognoza revizuită de CNSP indică o creștere economică reală de 1,4% în 2025 și 2,4% în 2026, în scădere față de estimările anterioare și reflectă tendințele actuale și un grad ridicat de plauzibilitate. Creșterea în 2026 se bazează pe inerția creșterii veniturilor reale, în special pensii și salarii, în contextul unor condiții financiare și externe tensionate și volatile.