Conflictul Rusia-Ucraina îi face pe români să-şi schimbe economiile în valută. Euro a crescut cu 5% la casele de schimb valutar și este acum 5,2 lei

Cristian Hostiuc, director editorial la ZF, atenționează: conflictul Rusia-Ucraina îi face pe oameni să-şi scoată leii sau euro din depozite.

Cei care aveau economiile în lei, au schimbat în euro sau dolari imediat. La casele de schimb valutar, care trăiesc din ceea ce vinde populaţia, cererea de euro a crescut rapid. În timp ce oferta a scăzut în echivalent, pentru că numărul celor care aveau de vânzare valută a scăzut dramatic. Acum se cumpără euro, nu se vinde.

Aşa se face că euro a crescut la casele de schimb, de la 4,97 la 5,2 lei, adică o creştere de 5%, iar la vânzare cursul a urcat la 5,3 lei. Vineri seară, de exemplu, era 5,9 lei la o casă de schimb de la parterul magazinului Unirea din Capitală.

Pe piaţa valutară interbancară, acolo unde cursul este supravegheat de BNR, nu s-a întâmplat nimic. Cursul a oscilat în jurul a 4,948- 4,949 lei/euro. BNR a anunţat clar că vrea o stabilitate a cursului şi că va urmări acest lucru. Aflăm mai multe informații de la Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar.

“Dacă ne uităm așa, să fac o trecere rapidă, totul ține de finanțarea deficitului statului. România are un deficit bugetar foarte ridicat de peste 6% din PIB care trebuie refinanțat. Trebuie refinanțată și datoria din anii anteriori, în condițiile în care dobânzile la lei, dar și la valută, la euro și dolari, sunt în creștere. Ceea ce va mări și mai mult costul acestui împrumut, mai ales în contextul războiului din Ucraina.

Deci aici avem o problemă care deja se vede pe piața monetară de la noi în care statul se împrumută din ce în ce mai greu, respingând ofertele investitorilor care cer dobânzi din ce în ce mai mari. Deci aici avem o problemă.

A doua problemă este legată de faptul că acum România va trebui să aibă cheltuieli bugetare suplimentare legate de războiul de acum din Ucraina; președintele Iohannis a anunțat o majorare a necesarului pentru Armată de la 2% din PIB la 2,5% din PIB. Acest 0,5% din PIB se va duce spre 1,5 miliarde de euro.

Apoi avem această problemă a creșterii prețurilor la energie și gaze. Guvernul a decis plafonarea lor, dar această plafonare costă, probabil, între trei și patru miliarde de euro.

Toate aceste vulnerabilități vin în contextul unei reduceri a creșterii economice și deja lucrul acesta s-a văzut în trimestrul patru.”, a declarat Cristian Hostiuc, director editorial la Ziarul Financiar.