Concordia propune un set de măsuri pentru viitorul guvern, pentru restabilirea încrederii în stat şi echilibrarea finantelor publice

• Confederaţia Patronală Concordia propune soluții pentru restabilirea încrederii în stat și servicii publice.
• Radu Burnete, director executive Concordia cere formarea rapidă a unui guvern stabil, un buget credibil și consultări cu mediul privat pentru soluții concrete.
• Concordia subliniază că, deși reformele majore nu pot fi realizate imediat, noul guvern trebuie să demonstreze direcție clară și determinare în acțiuni pro-europene.

Confederaţia Patronală Concordia propune partidelor politice pro-europene un set de măsuri urgente pentru noul Guvern, care vizează restabilirea încrederii în stat şi în serviciile publice, echilibrarea finanţelor publice şi soluţionarea problemelor sociale şi economice. Măsurile se concentrează pe patru zone prioritare: reducerea cheltuielilor bugetare, echilibrarea fiscal-bugetară, debirocratizarea şi stimularea investiţiilor, scrie ZF.

Ce declară Radu Burnete, director executiv Concordia:

“Transmitem, astăzi, partidelor politice un apel pentru implementarea unor măsuri şi direcţii pe care le vedem prioritare, pe termen scurt, pentru noul guvern. Avem aşteptări mari de la negocierile dintre partidele pro-europene. România are nevoie de un guvern stabil şi de un buget credibil, cât se poate de repede. Deocamdată, declaraţiile politice că vor fi tăiate cheltuieli sau că nu vor fi introduse noi taxe nu se bazează pe nimic. Le-am mai tot auzit. Aritmetica bugetară este rece şi o vedem şi noi. Ca să îşi poată vedea de investiţii, într-un moment în care economia a încetinit, mediul privat are nevoie de claritate şi predictibilitate, şi asta nu va veni în absenţa unui buget credibil. Dincolo de asta, un guvern format din patru partide nu se poate apuca peste noapte de toate reformele pe care cetăţenii le aşteaptă, dar poate transmite nişte semnale clare că a înţeles direcţia şi o urmează. Nu în ultimul rând, noul guvern va avea misiunea grea să organizeze cât mai repede un nou scrutin prezidenţial, de data aceasta, fără cusur”

El adaugă că, imediat după formarea noului guvern, reprezentanţii Concordia trebuie invitaţi la discuţii şi consultări despre starea economiei româneşti şi despre măsurile prioritare. „ Suntem aici să ajutăm cu expertiză, cifre, studii de piaţă, realism şi încrederea că putem depăşi acest moment de criză prin măsuri concrete.”

Confederaţia Concordia subliniază că, în timpul rămas până la următorul scrutin prezidenţial, reformeele aşteptate de cetăţeni de mai bine de un deceniu nu pot fi realizate. Totuşi, se pot transmite semnale că România îşi asumă acest parcurs, iar forţele pro-europene sunt hotărâte să acţioneze împreună.

Care sunt măsurile propuse de Confederatia Concordia

1.Reduceri ale cheltuielilor bugetare

• Desfiinţarea privilegiilor excesive din administraţia publică printr-un plan concret și eficient.

• Îngheţarea creşterii cheltuielilor cu bunuri şi servicii la nivelul inflaţiei şi o evaluare realistă a sustenabilităţii indexărilor şi creşterilor salariilor şi pensiilor publice pentru 2025.
• Eliminarea cheltuielilor nejustificate şi aplicarea standardelor de cost, alături de eficientizarea achiziţiilor publice pentru rezultate optime cost-beneficiu, fără manipulări sau birocratizare excesivă.
• Eficientizarea companiilor de stat prin respectarea guvernanţei corporative, separarea funcţiilor de administrare şi reglementare şi adoptarea principiilor de performanţă economică. Remuneraţiile şi cheltuielile trebuie corelate cu rezultatele economice reale.

2. Echilibrarea fiscal bugetară

• Prezentarea unui pachet realist de măsuri pentru echilibrarea și reducerea deficitului public, cu consultări rapide cu mediul privat.
• Menţinerea cotei unice de impozitare, un atu al României pentru susţinerea clasei de mijloc și sporirea competitivităţii companiilor.
• Eliminarea supra-impozitării muncii part-time pentru o repartizare echitabilă a sarcinii fiscale și facilitarea accesului pe piaţa muncii a categoriilor inactive. Eventualele suspiciuni legate de timpul de lucru vor fi gestionate de autorităţile de control.
• Instrumente fiscale pentru concurenţă egală în sectoare precum facilităţile de cazare închiriate pe termen scurt și impozitarea autovehiculelor.
• Implementarea creditului fiscal pentru cercetare-dezvoltare, o măsură esenţială pentru menţinerea relevanţei economice a României la nivel regional și global.
• Renunțarea la plafonarea prețurilor la energie, RCA și marjele pentru alimentele de bază, măsuri care generează distorsiuni economice fără beneficii reale pe termen lung pentru consumatori.

3. Debirocratizarea administrației și accelerarea investițiilor pentru dezvoltare

• Simplificarea accesării fondurilor europene: evaluarea proiectelor să se bazeze pe îndeplinirea obiectivelor, nu pe criterii birocratice. Adoptarea modelului Comisiei Europene: supervizarea obiectivelor și audit riguros pentru un procent redus de proiecte.
• Digitalizarea instituţiilor publice prin numirea unui vice prim-ministru cu atribuții clare, cu priorităţi precum: cărţi de identitate, înmatriculări, căsătorii și alte servicii cu impact social și economic semnificativ. Digitalizarea trebuie să crească eficienţa colectării veniturilor, inclusiv TVA-ul necolectat.
• Interconectarea instituţiilor pentru eliminarea cerinţelor inutile privind documentele recurente și simplificarea procedurilor administrative.
• Limitarea controalelor fiscale repetate pentru contribuabilii corecţi și redirecţionarea resurselor ANAF către zonele cu risc crescut de evaziune prin analiza de risc.
• Criterii obiective pentru selecţia contribuabililor la control: utilizarea unor indicatori de risc transparenţi pentru reducerea percepţiei de abuz și stimularea conformării voluntare.
• Cadru legal unitar pentru controale: o lege unică, norme procedurale specifice pentru fiecare instituţie, delimitarea competenţelor și coordonarea eficientă între autorităţile de control.
• Inventarierea autorizaţiilor comerciale de către Registrul Comerţului și publicarea într-un format accesibil și transparent.
• Comisii unice de avizare și birouri judeţene pentru investiţii: unificarea avizatorilor într-un singur punct de contact pentru reducerea timpului de emitere a actelor și sprijinirea investiţiilor.
• Predictibilitatea plăţilor statului către privat: TVA rambursat la timp, decontări rapide pentru concedii medicale, medicamente și furnizorii implicaţi în schemele de compensare.
• Operaționalizarea reformelor din PNRR pentru deblocarea tranșelor de finanțare curente.
• Deblocarea fondurilor europene pentru 2021-2027, alături de debirocratizarea accesului și extinderea bazei de beneficiari.
• Investiții în dezvoltarea competenţelor prin vouchere de formare, finanţate din fonduri europene, pentru acces la locuri de muncă mai bune și productivitate crescută.
• Finalizarea proiectelor de infrastructură (energie, transport, mediu) pentru a stimula competitivitatea economică. Accelerarea investiţiilor din PNRR prin realocarea resurselor de la proiectele nefezabile către cele cu termen de livrare realizabil.