Comisia Europeană stabileşte orientări pentru a contribui la soluţionarea crizei energetice

 Comisia Europeană stabileşte orientări pentru a contribui la soluţionarea crizei energetice şi pentru ca Europa să devină mai ecologică şi a lansat, marţi, ciclul de coordonare a politicilor economice din cadrul semestrului european 2023.

Pachetul se bazează pe previziunile economice din toamna anului , care au arătat că, după un prim semestru puternic, economia UE a intrat într-o fază mult mai dificilă. Deşi măsurile de politică rapide şi bine coordonate din timpul pandemiei de COVID-19 dau roade, consecinţele invadării Ucrainei de către Rusia constituie provocări multiple şi complexe pentru UE. Preţurile record la energie, ratele ridicate ale inflaţiei, deficitele de aprovizionare, creşterea nivelului datoriei şi creşterea costurilor îndatorării afectează activitatea întreprinderilor şi erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor.

Aceste provocări necesită acţiuni coordonate pentru a asigura o aprovizionare cu energie adecvată şi la preţuri accesibile, pentru a menţine stabilitatea economică şi financiară şi pentru a proteja gospodăriile şi întreprinderile vulnerabile, menţinând în acelaşi timp sustenabilitatea finanţelor publice. În acelaşi timp, sunt necesare acţiuni rapide pentru a stimula creşterea potenţială şi crearea de locuri de muncă de calitate şi pentru a realiza tranziţia verde şi tranziţia digitală. Coordonarea politicilor economice prin intermediul semestrului european va ajuta statele membre să atingă aceste obiective prin stabilirea de priorităţi şi prin furnizarea de orientări clare şi bine coordonate în materie de politici pentru anul următor.

Analiza privind creşterea durabilă din acest an prezintă o agendă ambiţioasă în vederea consolidării în continuare a răspunsurilor coordonate în materie de politici ale UE, cu scopul atenuării impactului negativ al şocurilor din domeniul energiei pe termen scurt. În acelaşi timp, este esenţial să se continue sporirea rezilienţei sociale şi economice şi să se promoveze creşterea durabilă şi favorabilă incluziunii pe termen mediu, menţinând, în acelaşi timp, flexibilitatea pentru a face faţă unor noi provocări. Această abordare este conformă cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, care fac parte integrantă din semestrul european, potrivit CE.

Cele patru priorităţi ale semestrului european rămân: promovarea durabilităţii mediului, a productivităţii, a echităţii şi a stabilităţii macroeconomice, în vederea promovării sustenabilităţii competitive.

Mecanismul de redresare şi rezilienţă, care dispune de un buget de 723,8 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi, continuă să ofere un flux constant de investiţii în întreprinderile, infrastructura şi competenţele europene şi sprijină o agendă ambiţioasă de reforme până în 2026. Până în prezent, Comisia a aprobat 26 de planuri naţionale de redresare şi rezilienţă, toate fiind aprobate de Consiliu. Până în prezent, plăţile efectuate în cadrul mecanismului se ridică la peste 135 de miliarde euro.

REPowerEU, planul UE de a elimina rapid dependenţa UE de combustibilii fosili din Rusia, va mobiliza resurse suplimentare pentru a spori rezilienţa sistemelor energetice ale UE şi pentru a preveni sărăcia energetică prin investiţii şi reforme specifice.

Comisia a evaluat coerenţa proiectelor de planuri bugetare pentru 2023 cu recomandările Consiliului din iulie 2022. Acestea ţin cont de continuarea aplicării în 2023 a clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate şi de creştere.

În conformitate cu recomandările bugetare pentru 2023, statele membre cu datorii mici şi medii ar trebui să se asigure că creşterea cheltuielilor primare curente finanţate la nivel naţional este în concordanţă cu o orientare politică globală neutră. Statelor membre cu datorii mari li s-a recomandat să asigure o politică bugetară prudentă, în special prin limitarea creşterii cheltuielilor primare curente finanţate la nivel naţional la un nivel inferior nivelului creşterii potenţiale a producţiei pe termen mediu.

Comisia invită Belgia, Portugalia, Austria, Lituania, Germania, Estonia, Luxemburg, Ţările de Jos, Slovenia şi Slovacia să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar naţional pentru a se asigura că bugetele lor pe 2023 sunt pe deplin conforme cu recomandările Consiliului.

„Având în vedere că Croaţia va adera la zona euro la 1 ianuarie 2023, Comisia salută decizia acestui stat de a prezenta pentru prima dată un proiect de plan bugetar”, potrivit comunicatului CE.

Recomandarea respectivă adresează îndrumări personalizate statelor membre din zona euro pentru perioada 2023-2024 cu privire la aspectele care afectează funcţionarea zonei euro în ansamblu.

Astfel, statele membre din zona euro ar trebui: să continue să coordoneze politicile bugetare pentru a sprijini revenirea rapidă a inflaţiei la obiectivul pe termen mediu al Băncii Centrale Europene de 2 %; să susţină un nivel ridicat de investiţii publice pentru a promova rezilienţa socială şi economică şi pentru a sprijini tranziţia verde şi tranziţia digitală; să se asigure că sprijinul acordat gospodăriilor şi întreprinderilor care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizei energetice este eficient din punctul de vedere al costurilor, temporar şi orientat către cele vulnerabile, în special către IMM-uri. În acest sens, recomandarea sugerează instituirea unui sistem de stabilire a preţurilor la energie pe două niveluri, care să asigure stimulente pentru economiile de energie, înlocuind măsurile legate de preţ care au o bază largă. În cadrul acestui sistem, consumatorii vulnerabili ar putea beneficia de preţuri reglementate; să promoveze evoluţii salariale care să protejeze puterea de cumpărare a persoanelor cu venituri salariale, limitând în acelaşi timp efectele secundare asupra inflaţiei; să dezvolte şi să adapteze sistemul de sprijin social în funcţie de necesităţi; să îmbunătăţească în continuare politicile active din domeniul pieţei forţei de muncă şi să abordeze deficitul de competenţe; să asigure implicarea efectivă a partenerilor sociali în procesul de elaborare a politicilor şi să consolideze dialogul social; să îmbunătăţească în continuare mediul de afaceri şi să menţină stabilitatea macrofinanciară.

Raportul privind mecanismul de alertă este un exerciţiu de examinare în vederea detectării riscurilor privind potenţiale dezechilibre macroeconomice. Raportul identifică statele membre pentru care sunt necesare bilanţuri aprofundate pentru a evalua dacă acestea sunt afectate de dezechilibre care necesită măsuri de politică.

„Raportul privind mecanismul de alertă din acest an concluzionează că sunt justificate bilanţuri aprofundate pentru 17 state membre: Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Ţările de Jos, Portugalia, România, Spania şi Suedia (care au făcut obiectul unui bilanţ aprofundat în ciclul anual anterior de supraveghere în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice), precum şi Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg şi Slovacia (care nu au făcut obiectul unui bilanţ aprofundat în 2021/2022)”, arată CE.

Propunerea de Raport comun privind ocuparea forţei de muncă confirmă faptul că piaţa forţei de muncă din UE s-a redresat pe deplin în urma pandemiei de COVID-19, demonstrând o performanţă puternică şi depăşind nivelurile de ocupare a forţei de muncă anterioare pandemiei începând cu al treilea trimestru al anului 2021. În pofida unei creşteri puternice, tinerii, femeile şi grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele cu handicap sau care provin dintr-un context de migraţie, au nevoie de sprijin suplimentar pentru a intra pe piaţa muncii. Trebuie consolidate politicile menite să ajute lucrătorii să dobândească competenţe cerute pe piaţă pentru a atenua riscurile de deficit ridicat de forţă de muncă şi de competenţe şi pentru a sprijini tranziţiile de la un loc de muncă la altul pe pieţele forţei de muncă aflate în schimbare, în special în contextul tranziţiei verzi şi al celei digitale. Promovarea tranziţiilor echitabile pe piaţa forţei de muncă este importantă pentru atingerea obiectivelor principale ale UE pentru 2030 privind ocuparea forţei de muncă şi competenţele, care sunt integrate în Raportul comun privind ocuparea forţei de muncă.

Creşterile preţurilor începând din 2021, accelerate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, au exercitat presiuni atât asupra economiei UE, cât şi asupra gospodăriilor. Creşterea PIB-ului real a încetinit în primăvara anului 2022, iar venitul gospodăriilor în termeni reali a scăzut pentru prima dată de la pandemia de COVID-19. În acest context, negocierile colective şi salariile minime echitabile şi adecvate sunt instrumente puternice de menţinere a puterii de cumpărare a salariilor, promovând în acelaşi timp ocuparea forţei de muncă. În plus, ar trebui luate măsuri pentru a îmbunătăţi acoperirea şi gradul de adecvare al protecţiei venitului minim. Acest lucru va contribui, de asemenea, la obiectivele principale ale UE pentru 2030 privind ocuparea forţei de muncă şi reducerea sărăciei.

Supravegherea ulterioară aplicării programului evaluează capacitatea de rambursare a statelor membre care au beneficiat de programe de asistenţă financiară. Rapoartele privind supravegherea ulterioară aplicării programului pentru Irlanda, Grecia, Spania, Cipru şi Portugalia concluzionează că toate cele cinci state membre îşi păstrează capacitatea de a-şi rambursa datoria. Raportul de marţi privind supravegherea ulterioară aplicării programului pentru Grecia este primul raport elaborat pentru această ţară, după încheierea cadrului de supraveghere mai strictă în august 2022. Raportul constată că Grecia a întreprins acţiunile necesare pentru a-şi îndeplini angajamentele, în pofida circumstanţelor dificile cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Prezentul raport ar putea fi utilizat de Eurogrup drept bază pentru a decide cu privire la activarea unei tranşe finale de măsuri referitoare la datorie condiţionate de politici, convenite în iunie 2018.

În etapele următoare, Comisia invită Eurogrupul şi Consiliul să discute documentele prezentate marţi şi să aprobe orientările prezentate. De asemenea, Comisia aşteaptă cu interes să poarte un dialog constructiv cu Parlamentul European cu privire la conţinutul acestui pachet şi la fiecare etapă ulterioară a ciclului semestrului european.