Comisia Europeană: România are dezechilibre macroeconomice majore, precum deficitele gemene ridicate, scăderea competitivității costurilor și o infrastructură slab dezvoltată

• C.E.: România înregistrează deficite mari și competitivitate scăzută.
• C.E.: Reformele fiscale, verzi și sociale sunt urgente.
• C.E.: Absorbția lentă a fondurilor UE frânează investițiile.

Raportul Comisiei Europene pentru România din 2025 evidențiază o serie de dezechilibre și slăbiciuni structurale care afectează stabilitatea economică a țării și încetinesc procesul de convergență cu media Uniunii Europene. În același timp, Comisia propune direcții urgente de reformă pentru a corecta aceste deficiențe și a susține o dezvoltare sustenabilă și echitabilă.

România menține deficite gemene ridicate

În 2024, deficitul bugetar ajunge la 9,3% din PIB, determinat de politici salariale expansive și investiții publice peste nivelul planificat.

În paralel, deficitul de cont curent se situează la 8,4% din PIB, pe fondul unei cereri interne stimulate fiscal și al unei cereri externe reduse.

Aceste dezechilibre sporesc dependența de finanțare externă și vulnerabilitatea în fața șocurilor internaționale.

România pierde din competitivitatea costurilor

Creșterile salariale rapide determină o majorare accentuată a costurilor unitare ale muncii, ceea ce afectează capacitatea economiei românești de a concura pe piețele externe.

România rămâne cu infrastructură deficitară

Țara suferă în continuare din cauza unui nivel scăzut al infrastructurii de transport și digitală, inclusiv a implementării întârziate a tehnologiei 5G. Această situație frânează atragerea investițiilor private și limitează productivitatea națională.

România menține instabilitatea fiscală și legislativă

Codul fiscal suferă 554 de modificări în decurs de șapte ani, în lipsa unor procese transparente de consultare publică. Această instabilitate afectează încrederea mediului de afaceri și reduce predictibilitatea deciziilor economice.

România păstrează o piață financiară slab dezvoltată

Capitalul autohton rămâne limitat, iar intermedierea financiară se menține la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Companiile depind în continuare de autofinanțare și de credite bancare, ceea ce restrânge potențialul de investiții și dezvoltare.

România perpetuează slăbiciuni structurale

Lipsa forței de muncă bine calificate, cercetarea și inovația slab dezvoltate și eficiența administrativă redusă continuă să afecteze competitivitatea și capacitatea de tranziție către o economie cu valoare adăugată mai mare.

România întârzie absorbția fondurilor europene

Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență rămâne lentă, cu doar 14% din jaloane îndeplinite. Această performanță slabă limitează accesul la sprijin investițional extern și încetinește reformele structurale.

România trebuie să implementeze reforme urgente

Pentru a reduce vulnerabilitățile economice și a relansa dezvoltarea, Comisia Europeană recomandă un set coerent de reforme în mai multe domenii strategice.

România accelerează reformele economice și fiscale

Țara implementează rapid Planul Național de Redresare și Reziliență, inclusiv componenta energetică REPowerEU. Concomitent, aplică un plan fiscal-structural pe termen mediu și adoptă măsuri suplimentare pentru reducerea deficitelor. Totodată, extinde accesul companiilor la finanțare externă și promovează alfabetizarea financiară.

România simplifică reglementările și digitalizează economia

Autoritățile reduc birocrația, îmbunătățesc capacitatea instituțiilor publice în domeniul achizițiilor și susțin digitalizarea infrastructurii, a serviciilor publice și a întreprinderilor mici și mijlocii.

România susține tranziția verde și reforma energetică

Statul elimină subvențiile pentru combustibilii fosili, transferă povara fiscală către aceștia și investește în surse regenerabile și eficiență energetică. Asigură, în același timp, accesul echitabil la energie, fără a distorsiona mecanismele pieței.

România promovează incluziunea socială și dinamizează piața muncii

Politicile active integrează femeile, tinerii, persoanele cu dizabilități, romii și lucrătorii slab calificați pe piața muncii. Sistemul de protecție socială se eficientizează, iar accesul la servicii sociale și locuințe devine mai echitabil.

România reformează educația și sănătatea

Autoritățile garantează accesul egal la educație de calitate, inclusiv la competențe digitale și de bază. Modernizează formarea profesională, stimulează învățarea pe tot parcursul vieții și colaborează cu mediul privat. Sistemul sanitar se consolidează, în special în zonele rurale, pentru a oferi îngrijire de calitate pe termen lung.

Prin aceste măsuri, România își reduce vulnerabilitățile economice, își consolidează capacitatea de adaptare și își accelerează convergența cu Uniunea Europeană, într-un mod sustenabil și echitabil.