Comisia Europeană reduce puternic previziunile de creştere PIB pentru România în 2024 de la 3,3% la 1,4%

• Comisia Europeană revizuiește la 1,4% creșterea PIB din 2024.
• Comisia estimează un deficit bugetar de 8%/PIB la final de an.
• Datoria publică este aşteptată să crească la circa 60% în 2026.

Comisia Europeană reduce puternic previziunile de creştere PIB pentru România în 2024 de la 3,3% la 1,4%. Consumul privat dinamic susține cererea internă şi importurile, în timp ce creşterea exporturilor rămâne modestă. Soluții? O redresare treptată a cererii externe şi a exporturilor, o relaxare suplimentară a condiţiilor financiare, un consum privat rezistent şi o accelerare a investiţiilor private ar trebui să ducă creşterea PIB real la 2,5% în 2025 şi la 2,9% în 2026. Investiţiile în infrastructura publică finanţate de UE ar trebui să sprijine puternic creşterea, arată raportul Comisiei.

Cererea internă stimulează importurile

În 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile IT și transporturile pierd din ritmul de creștere din cauza cererii externe scăzute, creșterii salariilor și prețurilor ridicate la energie. În schimb, retailul avansează puternic datorită majorării rapide a veniturilor disponibile. Consumul privat crește, însă contribuția negativă a exporturilor nete afectează PIB-ul, iar investițiile private sunt limitate de incertitudinea privind măsurile fiscale.

Șomajul scade, iar creșterile salariale încetinesc

Piața muncii își pierde din presiune pe fondul încetinirii economiei și al creșterii numărului de muncitori străini. Totuși, cererea de forță de muncă rămâne robustă, iar rata șomajului scade ușor. Salariile nominale cresc semnificativ în 2024, dar se estimează o moderare a ritmului în 2025 și 2026 din cauza inflației reduse și a tensiunilor mai mici din piața muncii.

Deficitul guvernamental rămâne ridicat

Deficitul bugetar urcă la 8% din PIB în 2024, alimentat de creșterea cheltuielilor pentru salarii, pensii și bunuri. Investițiile publice cresc ca pondere în PIB, dar veniturile avansează mai lent din cauza unei economii mai slabe. În 2025-2026, deficitul rămâne mare din cauza reformei pensiilor și a plăților de dobânzi. Datoria publică ajunge la aproape 60% din PIB în 2026, iar măsurile pentru reducerea deficitului sunt insuficient detaliate.