Analiză BT: Comerţul internaţional cu bunuri a suferit modificări structurale după aderarea la UE.
Advertisment
Aderarea României la Uniunea Europeană a avut impact pozitiv la nivelul fluxurilor comerciale internaţionale cu bunuri, arată o analiză a Băncii Transilvania făcută de Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică.
România nu a reuşit însă să adreseze provocarea ajustării deficitului comercial cu bunuri, evoluţie determinată, în principal, de discontinuitatea reformelor structurale şi de implementarea unui mix îndeosebi pro-ciclic de politici economice.
Titlurile zilei
Se evidenţiază creşterea exporturilor de bunuri cu un ritm mediu anual de 7,3% în perioada 2006 – 2021, la nivelul record de 74,7 miliarde EUR. Categoriile de bunuri cu cele mai ridicate dinamici medii anuale în intervalul 2006 – 2021 au fost: materiale crude (6%, la 3,5 miliarde EUR), chimice (6,3% la 3,8 miliarde EUR), bunuri prelucrate (6,4% la 13,3 miliarde EUR), maşini & echipamente (10,3%, la 33,6 miliarde EUR) şi agro-alimentare (17,3% la 6,2 miliarde EUR).
Astfel, între 2006 şi 2021 se notează creşterea ponderii exporturilor de bunuri agroalimentare în total exporturi de bunuri cu 6,1 puncte procentuale la 8,2%.
De asemenea, ponderea exporturilor de maşini / echipamente în total exporturi de bunuri a urcat cu 15 puncte procentuale la 45% între 2006 şi 2021, în contextul investiţiilor derulate pe plan intern de companiile multinaţionale.
Pe de altă parte, se evidenţiază diminuarea ponderilor exporturilor de produse chimice, bunuri prelucrate, combustibili şi articole manufacturate diverse în total exporturi de bunuri între 2006 şi 2021, cu ritmuri de 0,8 puncte procentuale la 5,1%,
2,5 puncte procentuale la 17,8%, 6,4 puncte procentuale la 3,7% şi 12,7 puncte procentuale la 12,8%.
Importurile de bunuri au consemnat un avans mediu anual de doar 6,1% între 2006 şi 2021, la 98,4 miliarde EUR (maxim istoric).
Se notează majorarea importurilor de bunuri agro-alimentare, cu o rată medie anuală de 10,4% între 2006 şi 2021, la 8 miliarde EUR, în pofida potenţialului din agricultura internă. Se poate spune că agricultura românească s-a izbit de forţele concurenţiale puternice după aderarea la Uniunea Europeană.
De asemenea, importurile de produse chimice au crescut cu un ritm mediu anual de 8,1% între 2006 şi 2021 la 14,7 miliarde EUR, în contextul restrângerii ofertei interne în această ramură tradiţională a economiei naţionale.
Totodată, importurile de bunuri prelucrate şi importurile de maşini/echipamente au crescut cu rate medii anuale de 4,5% (la 18,3 miliarde EUR), respectiv 6,1% (la 34,7 miliarde EUR) în perioada 2006 – 2021.
Astfel, ponderea importurilor de produse agro-alimentare în total importuri a urcat cu 3,7 puncte procentuale la 8,2% între 2006 şi 2021.
De asemenea, ponderile importurilor de produse chimice şi importurilor de articole manufacturate diverse în total importuri au crescut cu dinamici de 3,7 puncte procentuale (la 15%), respectiv 2,7 puncte procentuale (la 11,2%).
Astfel, deficitul comercial cu bunuri s-a intensificat cu o rată medie anuală de 3,1% între 2006 şi 2021, la nivelul record de 23,7 miliarde EUR.
Cele mai semnificative intensificări ale deficitului comercial în intervalul 2006-2021 au fost înregistrate de ramurile agro-alimentar (2,7% la 1,9 miliarde EUR), combustibili (3,2% la 4,7 miliarde EUR) şi chimice (8,9% la 10,9 miliarde EUR).