Circa 100 milioane de lei a fost lichiditatea medie zilnică la Bursa de Valori Bucureşti în anul 2022, valoare record şi în creştere cu 13% faţă de anul precedent.
Advertisment
Criza energetică, inflaţia nemaiatinsă de 20 de ani şi războiul din Ucraina au făcut ca unele acţiuni să se tranzacţioneze la evaluări caracterizate ca fiind „de vis“ de unii analişti.
Cu alte cuvinte, preţurile scăzute au atras şi mai mulţi investitori. Însă cum 2023 se anunţă un an istoric cu listarea Hidroelectrica în ceea ce ar putea fi cea mai mare ofertă publică iniţială, evaluată de ZF la aproximativ 2 miliarde de euro, şi cu lansarea operaţiunilor CCP (Contrapartea Centrală), ar putea rulajul să se dubleze, ceea ce ar atrage atenţia unor investitori şi mai mari?
„Şansele sunt destul de mari“, spune unul dintre cei mai vechi analişti ai Bursei de Valori Bucureşti. „Faptul că o societate atât de importantă în cadrul economiei (lider în producţia de energie electrică şi principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Naţional) se va lista la bursă, va putea atrage investitori şi lichidităţi noi din piaţă. Totodată, lichiditatea medie a pieţei, pe acţiuni, ar putea depăşi valoarea înregistrată în anul 2022. În plus, începerea activităţii pe piaţa de derivate ar putea impulsiona şi piaţa de acţiuni, în funcţie de produsele oferite de către BVB pe piaţa de derivate“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest Focşani. Din această sumă, jumătate a fost tranzacţionată pe segmentul de acţiuni (principal plus AeRO), acolo unde cea mai mare „aglomeraţie“ este la companii precum Banca Transilvania, Petrom, Romgaz, Fondul Proprietatea, Arobs, pe obligaţiuni (37 mil. lei pe principal plus 0,7 mil. lei pe AeRO) dar şi pe produse structurate. şi finanţările bancare de anul trecut, dar şi emisiunile de titluri de stat Fidelis, şi-au pus umărul la lichiditatea record. Anul 2022 a adus la Bursa de Valori Bucureşti o valoare medie zilnică de tranzacţionare pe toate instrumentele de 96,8 mil. lei (19,6 mil. euro), în creştere pentru al treilea an consecutiv. Maximul istoric pe rulajul mediu zilnic de anul trecut a fost înregistrat după o creştere cu 12,8% sau 11 mil. lei (2,2 mil. euro) comparativ cu anul 2021, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor agregate de la BVB.
Din totalul de 96,8 mil. lei, 56,8 mil. lei a reprezentat media zilnică de tranzacţionare pe acţiuni şi produse structurate, în urcare cu 9% sau 4,7 mil. lei faţă de 2021, ceea ce înseamnă că diferenţa de 40 mil. lei a venit pe segmentul de instrumente cu venit fix, adică obligaţiuni şi titluri de stat.
Anul trecut mai multe emisiuni de obligaţiuni au intrat la tranzacţionare, atât corporative, cât şi din partea unor bănci, întrucât acestea se finanţează cu bonduri pentru îndeplinirea cerinţelor minime de fonduri propria MREL (Minimum Requirement for Own Funds and Eligible Liabilities) prevăzute de standardele europene.
În acelaşi timp, românii s-au înghesuit şi la titlurile de stat Fidelis, întrucât Ministerul Finanţelor a venit de câteva ori cu emisiuni pentru populaţie. Doar în ultima emisiune, care s-a derulat în perioada 5-19 decembrie 2022, micii investitori au finanţat statul cu 1,65 de miliarde de lei.