CINE ÎȘI ASUMĂ DEZASTRUL BUGETAR? Valentin Tătaru, economist-șef, ING: După alegeri cred că vom vedea un nou pachet de măsuri și reforme cu impact bugetar

• Fitch: Fără măsuri suplimentare, există riscuri pentru deficit.
• Scenariul de bază al Fitch estimează o redresare modestă.
• Fitch: Datoria publică ajunge la 62% din PIB în 2025.
• Fitch: PIB-ul crește, în România, cu 1,4% în 2025.
• Fitch: PIB-ul crește, în România, cu 2,2% în 2026.
• Fitch: Deficitul bugetar ajunge la 6,8% din PIB în 2026.

Finanțele spun că ne merge bine. Fitch, printre alții, avertizează că avem multe tensiuni de rezolvat.

Instabilitatea politică din România întârzie reformele fiscale, avertizează agenția amerciană de evaluare financiară. Provocările legate de reducerea deficitului record, stabilizarea datoriei şi riscurile în ceea ce privește stabilitatea guvernului se reflectă în perspectiva negativă a ratingului suveran „BBB-” al României.”
Rezultatul alegerilor prezidenţiale ar putea avea implicaţii asupra încrederii investitorilor, sustenabilităţii guvernului de coaliţie şi capacităţii sale politice de a implementa consolidarea fiscal, mai spune Fitch.

Care sunt concluziile după acest avertisment din partea Fitch?

„Fitch menționează că sunt riscuri privind deficitul prognozat. Deficitul prognozat de Fitch, care este de 7,5% din PIB, nu de 7% cum prognozează Guvernul și ar trebui spus că, în general, prognozele acestor instituții nu iau în considerare eventualele măsuri suplimentare care vor fi luate. Deci prognozele se fac pe baza datelor existente, considerând un scenariu de no policy change, cum se spune. Ați întrebat care sunt concluziile după raport, cel puțin după raportul de acum 3 zile. Concluziile ar fi că, pe lângă riscurile care vin din zona deficitului bugetar, Fitch pare că subliniază ceva mai apăsat decât în trecut și riscurile din zona politică, deoarece fără un guvern stabil va fi mult mai greu să reducem deficitele, spun ei, pe bune dreptate. Nu aș citi foarte mult totuși aici. Cred că după evenimentul din decembrie al anulării alegerilor este absolut normal să adaugi incertitudinea politică pe lista de riscuri. Personal cred că noutatea cea mai importantă din acest raport, și care poate fi luată și ca avertisment, este legată de așteptările și îngrijorările privind creșterea economică foarte modestă. Deci sunt îngrijorări pe care le împărtășesc și eu pe deplin. Pare ca anii în care România creștea cu 3-4% fără mari eforturi s-au cam dus și ne ducem într-o zonă de 1-2% creștere economică, iar asta cred că ar trebui să fie o îngrijorare mult mai importantă, pentru că, de fapt, creșterea economică este cea care ne scoate la liman, inclusiv cu deficitul bugetar”, spune Valentin Tătaru, economist-șef la ING, pentru Aleph Business.

Ce este de făcut ca investitorii să nu-și piardă încrederea în România, ce măsuri trebuie luate urgent?

„Da, unele măsuri au fost deja luate și cred că au fost de foarte mare ajutor pentru stabilizarea situației legate de încrederea investitorilor, poate nu neapărat de îmbunătățire, dar măcar de stabilizare. Măsurile luate la finalul anului au fost foarte bine venite, atât măsurile în sine, cât și momentul în care au fost adoptate. Știm că guvernul a avut, practic, câteva zile la dispoziție să ia acele măsuri, în special cea legată de amânarea indexării pensiilor, care ar fi intrat automat în vigoare. Faptul că a existat acea mobilizare și voință politică, cred că a ajutat. Acum nu înseamnă că suntem într-o poziție confortabilă, chiar deloc. Multă lume este în continuare sceptică cu privire la deficitul de anul acesta și la ținta de 7%, mai exact. Iar măsurile trebuie să meargă în direcția atingerii acestei ținte. Nu cred că ne permitem să dezamăgim din nou piețele și agențiile de rating, mai ales cu această secure deasupra capului a ratingului cu perspectivă negativă”, continuă el.

Vin măriri de taxe după alegeri și pot ele fi suficiente pentru un deficit de 7,5%, așa cum prognozează Fitch pentru finalul anului?

„Nu trebuie să livrăm 7,5%, trebuie să livrăm 7. În primul rând, aceasta este cifra pe care am agreat-o cu Comisia Europeană, aceasta este prima țintă din planul de șapte ani, la finalul căruia ar trebui să intrăm cu deficitul sub 3%. Probabil că după alegeri va trebui să vedem și, personal, cred că vom vedea un nou pachet de măsuri și reforme cu impact bugetar. Eu sper și că aceste măsuri vor însemna, de fapt, o reformă fiscală, nu doar creșterea unor taxe. Pentru că reforma fiscală înseamnă mult mai mult, ea ar putea chiar să nici nu includă neapărat creșterea taxelor. Atunci când vorbim de reformă, vorbim de introducerea unei taxări diferențiate, în special pentru proprietăți, vorbim de introducerea unor module de analiză de risc la nivelul ANAF, pentru că nu știu ce fac ei cu atâtea date colectate, dacă nu le și analizează cum trebuie, vorbim de extinderea bazei de impozitare, și de tăierea unor cheltuieri în sectorul public. Deci, o reformă fiscală înseamnă mult mai mult decât creșterea unor taxe și, încă o dată, poate că nici nu trebuie neapărat să includă aceasta, dacă este bine făcut. Acum, legat strict de deficitul pe acest an, deocamdată aș zice că  nu puteam spera la mai bine. Suntem cu execuția cam la nivelul anului trecut, marginal mai bine. Anul trecut, la jumătatea anului, ajunsesem, deci la final de iunie, eram la 3,6%. Cred că dacă ne încadrăm cu execuția lunară și mergem mai departe, așa cum a mers și anul trecut, iar la jumătatea anului vom fi în jur de 3,6% sau, în orice caz, sub 4%, avem șanse bune să ne încadăm în acest 7%, care cred că defapt nici măcar nu este o opțiune. Trebuie să ne încadrăm în acest 7%”, încheie Valentin Tătaru.