Christian Năsulea, profesor de economie internațională: „Surpriză plăcută” la deficit 7,7% în 2025

• Guvernul înregistrează un deficit de 7,7% din PIB în decembrie 2025
• Veniturile statului cresc cu 15% în 2025
• Impozitul pe salarii crește cu 20% față de anul trecut

Deficitul bugetar din România încheie 2025 la 7,7% din PIB, sub estimarea de 8,4%, arată o analiză ZF. Veniturile cresc cu 15%, iar cheltuielile doar cu 11% și permit reducerea deficitului, dar și oferă guvernului spațiu pentru ținte mai mici în 2026. Cheltuielile cu dobânzile ajung la 50 mld. lei, aproape cât investițiile guvernamentale de 67 mld. lei, în timp ce datoria publică crește la 200 miliarde de euro.
Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor, anunță într-o postare pe Facebook că bugetul de stat pentru 2026 intră în etapa finală de pregătire. Obiectivul este adoptarea unui buget realist, construit pe baze fiscale solide, care să susțină relansarea economică și investițiile.

Cât de credibilă este estimarea preliminară de 7,7% din PIB pentru deficitul bugetar din 2025?
Ce spune Christian Năsulea, profesor de economie internațională, pentru Aleph Business?

El spune că există „destul de multe semne” că deficitul cu care statul român încheie 2025 este mai mic decât ținta asumată. El adaugă că, dacă estimarea se confirmă, România poate intra pe „un grafic de revenire accelerat”, mai rapid decât discuțiile anterioare care duceau ieșirea din procedura de deficit excesiv spre 2030–2031.

Este realistă ținta de 6,5% deficit pentru 2026 sau vom vedea o nouă revizuire în sus?

Christian Năsulea spune că ar fi „extraordinar” ca anul 2025 să se închidă la 7,7%, pentru că asta ar permite scenarii mai ambițioase de reducere a deficitului. El subliniază însă că e nevoie de confirmarea datelor „din mai multe părți” și că realistul țintei pentru 2026 depinde de cum arată Legea bugetului pe 2026 și de cât de serios gestionează politicienii construcția bugetară. Abia după ce bugetul este public, spune că se pot face calcule solide despre cât de mult poate scădea deficitul și cât de repede.

Ce impact real au avut creșterile de TVA și alte măsuri fiscale din 2025 asupra consumului și creșterii economice?

Christian Năsulea spune că aici apare „marea dilemă”: dacă statul reduce cheltuielile prea repede, economia se poate „răci” prea tare. În același timp, el argumentează că un deficit foarte mare și o inflație aproape de 10% generează efecte negative „în cascadă”, iar o corecție fiscală poate aduce beneficii mai mari decât costurile pe termen scurt. În logica lui, dacă se confirmă 7,7% în 2025 și România își asumă o țintă „în jur de 6” pentru 2026, aceste rezultate trimit „semnale puternice” către economie și susțin reechilibrarea.