Christian Năsulea, profesor de economie internațională: BNR nu poate face altceva în perioada următoare decât să mențină constante aceste rate ale dobânzilor care sunt mari

• Christian Năsulea, profesor de economie internațională: BNR nu poate face altceva în perioada următoare decât să mențină constante aceste rate ale dobânzilor care sunt mari.
• BNR menține dobânda-cheie la 6,5%. Inflația va crește în T3/2025 din cauza modificărilor la energie și taxe.
• BNR: Consolidarea bugetară depinde de măsuri viitoare și de absorbția fondurilor europene, mai ales Next Generation EU.

BNR păstrează dobânda-cheie la 6,5%, dobânda Lombard la 7,5%, iar cea la facilitatea de depozit la 5,5%. Inflația anuală va crește semnificativ în trimestrul trei din 2025, din cauza expirării plafonării prețului la energie și majorării TVA și accizelor. Rămân incertitudini legate de măsurile viitoare pentru consolidarea bugetară conform planului cu Comisia Europeană. Absorbția fondurilor europene, în special Next Generation EU, este esențială pentru această consolidare, spune BNR.

Ce spune Christian Năsulea, profesor de economie internațională?

„Trebuie să spunem că această creștere semnificativă este mică în comparație cu rata inflației pe care o aveam deja, tocmai din cauza dezechilibrelor de la nivelul bugetului de stat. Deci, din acest punct de vedere, da, este încă o veste proastă pe care o primim, însă teoria cel puțin, sau ideea pe care merge guvernul României acum este tocmai aceea că sunt luate aceste măsuri care vor pune presiune suplimentară asupra prețurilor, însă cu scopul de a reduce deficitul și de a elimina acea bază de 5 și ceva la sută, inflație, pe care o aveam fără să vorbim de creșterea prețurilor energiei sau de creșterea TVA-ului. Deci, pe termen scurt, da, există un impact pe care îl vom resimți, dar trebuie să înțelegem și că acest lucru ar trebui, cel puțin în teorie, să ne aducă într-o situație mult mai bună de anul viitor și din 2027.

Tocmai din cauza că vorbim despre o rată a inflației care este ridicată, fără să avem creștere economică alimentată de consum, BNR nu prea are opțiuni. Problema este tocmai că avem acest deficit care este făcut de statul român și care pune presiune asupra prețurilor care sunt generatori de inflație și, de partea cealaltă, avem și un întreg context care, prin măsurile menite să ducă la reducerea deficitului, dar și prin contextul internațional, sunt împotriva creșterii economice. Și atunci, din punctul meu de vedere, BNR nu poate face altceva în perioada următoare decât să mențină constante aceste rate ale dobânzilor care sunt mari, dacă vorbim de ideea de stimulare a activității în economia națională, însă ar putea să fie și mai mari, având în vedere cât de mare a fost inflația la noi în ultimii ani.

Aș vrea să subliniez din nou faptul că estimarea celor de la BCR cu 7,5% este o estimare realistă, să spunem așa. Nu este nici excesiv de optimistă, însă nu este nici cea mai pesimistă estimare pe care am văzut-o în ultima vreme. Există, inclusiv, estimări care vorbesc despre 8,7% rata inflației la final de an. Deci, din acest punct de vedere, cum spuneam, suntem prinși între ciocan și nicovală, suntem prinși între faptul că avem o inflație foarte mare care ar trebui să fie combătută de Banca Națională, însă, în același timp, măsurile care au fost luate de Guvern ca să combată partea de deficit care duce, de asemenea, la inflație, vor pune presiune suplimentară și vor duce la scăderea ritmului de creștere a economiei, ceea ce, iarăși, înseamnă că suntem angajați acum pe un parcurs de la care nu prea avem opțiuni.

Trebuie să ne ținem de planul care a fost asumat de către acest Guvern și să sperăm că funcționează cât se poate de bine, încât să poată și România să revină la normal după foarte mulți ani în ceea ce privește indicatorii macroeconomici”, spune el.