- BNR menține astăzi dobânda-cheie la pragul de 6,5%.
- Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare stagnează la 7,5%.
- Rata dobânzii la facilitatea de depozit stagnează la 5,5%.
- BNR: Datele indică o cvasi-stagnare a activității economice în S2.
- BNR se așteaptă la o descreștere lentă a inflației în următoarele 3 luni.
- BNR: Rata anuală a inflaţiei va ajunge pe un platou la final de T3.
BNR menține astăzi dobânda-cheie la pragul de 6,5%. Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare și rata dobânzii la facilitatea de depozit stagnează și ele, la 7,5, respectiv 5,5%. Cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice pe ansamblul semestrului 2 din 2025, asociată însă cu o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul al treilea, spune BNR. Despre inflație, BNR se așteaptă la o descreștere lentă a acesteia în următoarele trei luni, pe fondul efectelor tranzitorii peste așteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea din 1 august a cotelor de TVA și a accizelor.
Advertisment
Ce spune Christian Năsulea, profesor de economie internațională, pentru Aleph Business?
„Tocmai aceasta este problema de bază când vine vorba de Banca Națională. Banca Națională nu poate să facă altceva decât ceea ce a făcut până acum. Aici, în ciuda faptului că în multe situații mulți dintre colegii mei erau foarte critici la adresa Băncii Naționale, trebuie să acceptăm faptul că o dobândă de referință mai mare, care aduce în teorie la o scădere mai accentuată a ratei inflației, înseamnă automat și o problemă cu finanțarea activității în economia românească și implicit, o scădere a activității din economia românească, deci implicit împingerea unei economii care și așa are o rată de creștere foarte firavă într-o recesiune tehnică. Și atunci Banca Națională, din punctul meu de vedere, cel puțin, nu poate să facă altceva decât să continue același gen de politică monetară pe care a făcut-o în ultimii ani. Și asta înseamnă că nu putem să facem altceva decât să așteptăm ca zona politică să-și facă treaba, ca reformele care sunt menționate și în ultimul raport al BNR să fie într-adevăr făcute, pentru că de acolo vom putea să vedem ajustările necesare când vine vorba de cheltuielile statului. Dar când vine vorba și de impactul pe care activitatea statului o are asupra zonei private, asupra cantității de bani pe care statul român s-a obișnuit să-i arunce în piață, ducând la aceste rate ale inflației foarte mari. Și atunci, dacă reformele acestea se întâmplă într-un final și e un mare dacă aici s-ar putea să reușim să mergem pe scenariul care este prognozat de către Banca Națională a României, care nu e– departe de a fi un scenariu extraordinar, însă este un scenariu care ne apropie ușor, încet-încet, de corectarea acestor dezechilibre mari cu care se confruntă statul român.”
Cum poate fi optimizată implementarea pachetului de măsuri fiscal-bugetare din iulie 2025 pentru a genera presiuni dezinflaționiste fără a compromite potențialul de creștere economică pe termen lung, și ce rol joacă fondurile europene în acest proces?
„Aici e o întrebare foarte dificilă. E o întrebare complicată, tocmai pentru că avem de-a face în România cu o rată a inflației care este foarte, foarte mare, pentru că, în ciuda politicii Băncii Naționale de a ține sub control împrumuturile, emisiunile de monedă care se fac prin procesele naturale uzuale ale unei bănci centrale, avem un stat care împrumută excesiv de mulți bani pe care îi pune pe piață, generând practic mare parte din inflația pe care o vedem. Deci practic este– ăsta e motivul pentru care spuneam și mai devreme, Banca Națională este îngrădită, nu are foarte multe opțiuni, pentru că problema noastră de bază în acest episod inflaționist nu vine de la Banca Centrală. El vine de la statul român, care ia bani împrumut, care pune foarte mulți bani în circulație pe piață, ajutând unele categorii sociale, ajutând unele companii care beneficiază eventual de contractele făcute în numele acestor investiții masive pe care le face statul român. Dar în felul acesta afectează valoarea banilor din buzunarele tuturor românilor. Și aici este locul unde ar trebui să își concentreze atenția politicienii și acesta este motivul pentru care suntem forțați să așteptăm de la politicieni să facă ceva în acest moment, fără să avem în realitate foarte multe posibilități de a ne rezolva problemele singuri, așa cum s-a întâmplat în foarte multe cazuri în trecut.”