- 11 luni/2025: Deficitul comercial al României scade cu 1%.
- 11 luni/2025: Deficitul comercial al României e aproape 30 mld. € .
- Deficitul bugetar cumulat scade la 6,4% din PIB în noiembrie.
- Guvernul țintește un deficit de 8,4% din PIB în 2025.
- Deficitul lunar în noiembrie 2025 este de 2,26 miliarde euro.
Eminescu ar vedea antreprenorul român ca pe o figură esențială a prezentului: cel care riscă, care muncește peste măsură, care transformă idei fragile în structuri solide. Clasa politică, în ochii lui, ar avea o responsabilitate majoră față de tine. Nu să te controleze excesiv, nu să te penalizeze pentru succes, ci să creeze un cadru stabil în care business-ul să crească. Eminescu ar înțelege că statul nu produce bogăție — oamenii o produc. Dar statul o poate distruge prin incoerență, arbitrar și lipsă de viziune.
Aici, cred că ar fi neiertător. Pentru tine, oportunitatea reală a României de azi stă tocmai în această tensiune: ai capital uman, ai creativitate, ai foame de reușită. Ce îți lipsește este continuitatea.
Instituțiile care să respecte munca ta. Politici care să nu pedepsească inițiativa. Mă gândesc că Eminescu ar spune că o națiune prosperă nu e una în care toți sunt egali în sărăcie, ci una în care diferențele sunt rezultatul valorii create, nu al privilegiului. Ar susține ideea că banii pot fi o forță civilizatoare atunci când sunt legați de educație, cultură și responsabilitate socială. Iar dacă Eminescu ar încheia ceva, nu ar fi o condamnare, ci o exigență: Fii bogat, dar fii temeinic. Fii liber, dar fii responsabil. Crește, dar nu te risipi.
Pentru tine. Pentru toți.
Advertisment
Dacă l-am scoate pe Eminescu din cărți, din manuale și l-am așeza în economia României de azi, ce ar observa prima dată și care ar fi mesajul lui către noi, ca societate în economie și în business? Ce spune Christian Năsulea, profesor de economie internațională, pentru Aleph Business?
El spune că multe dintre textele lui Eminescu care au ajuns în școli și manuale au fost distorsionate. Regimul comunist l-a promovat pe Eminescu în învățământ, dar nu în forma sa autentică. Opera sa a fost reinterpretată pentru a transforma un autor conservator și critic al statului într-un promotor al ideilor socialiste și comuniste. Această reinterpretare a modificat semnificația reală a scrierilor sale. Eminescu poate fi înțeles și ca jurnalist preocupat de modul în care funcționează societatea. El a observat existența „paturii superpuse”, formată din persoane privilegiate care extrag resurse de la stat fără a produce valoare. Aceste grupuri se poziționează favorabil în relație cu statul pentru a obține avantaje. Critica sa asupra acestui fenomen a fost constantă și se păstrează în prezent. Chiar și la aproape 150 de ani după articolele sale din 1880, în societatea românească persistă aceeași problemă. O clasă privilegiată continuă să extragă resurse în detrimentul restului populației. Aceasta arată relevanța actuală a observațiilor lui Eminescu și modul în care problemele sociale pe care le critica continuă să fie prezente.
Dacă s-ar uita acum concret la stat, care ar fi vizinea lui Eminescu? Ar fi creator de taxe sau redistribuitor de câștig?
Imaginea lui Eminescu promovată după 1944 diferă foarte mult de ceea ce el scria în articolele sale de presă de la sfârșitul secolului XIX. În aceste articole, Eminescu sublinia necesitatea ca statul să funcționeze ca un arbitru, să asigure buna funcționare a sistemului de justiție și egalitatea cetățenilor în fața legii. Statul nu ar trebui să fie ordonator sau distribuitor al banilor proveniți de la cetățeni. Eminescu ar fi susținut plata unor taxe cât mai mici și existența unui stat care să aibă un rol minimal în societate. Nu ar fi aprobat un stat care să ia de la bogați sau de la cetățeni pentru a redistribui resursele. Portretizarea ideilor sale în perioada comunistă a fost clar distorsionată, vizând scrierile sale publicistice și nu opera literară.
Titlurile zilei