Christian Năsulea, profesor de economie internațională, ASE: Avem nevoie de un pachet de reforme care să rezolve problema de deficit pe termen lung

• Erste se așteaptă la o creștere economică de 1,3% în 2025.
• Anterior, Erste avea o proiecție de +1,8% pentru PIB-ul României.
• ING reduce prognoza de creștere economică pentru România.
• ING vede o creștere de 0,8% în 2025 a PIB-ului României.
• Anterior, ING se așteptă la +1,2% pentru PIB-ul României.
• PIB-ul României crește cu 0,2% în T1/2025 față de T1/2024.
• PIB-ul României stagnează în T1/2025 față de T4/2024.
• Economiștii sunt sceptici și nu văd creștere de 1%.
• Guvernul mizează pe un plus de 2,5% pentru PIB.
• Deficitul bugetar scade la 2,95% din PIB, de la 3,25% în 2024.
• Veniturile bugetare urcă la 199,9 mld lei, +9,4% an/an.
• Cheltuielile totale cresc cu 6,6%, la 255,8 mld lei.
• Încasările din dividende se dublează: +103,4%.
• Contribuțiile de asigurări urcă la 67,7 mld lei, +10,2%.
• TVA colectat net ajunge la 39 mld lei, +1,2%.
• Dobânzile cresc la 20,4 mld lei, +6,6 mld lei față de 2024.
• Cheltuielile de personal urcă cu 12,4%.

Revizuiri în sens negativ pentru prognoza de creştere economică a României în 2025. Erste, proprietarul BCR, se așteaptă la o creștere economică de 1,3% în 2025, de la 1,8% anterior.

ING e și mai pesimistă. Reduce prognoza de creștere economică pentru România, în acest an, de la 1,2% la 0,8%

Actualizarea așteptărilor vine după ce INS publică vineri datele oficiale pentru T1. Economia României a stagnat în T1/2025 faţă de trimestrul precedent şi a avansat cu doar 0,3% în termeni anuali.

Ce spune Christian Năsulea, profesor de economie internațională, ASE?

„Când vine vorba de economia României, trebuie să înțelegem că avem, în primul rând, de-a face cu un context internațional care este foarte dificil și care are de ce să aibă impact negativ asupra economiei țării noastre. Sunt prea mulți factori, de la crize energetică, la război la graniță, la taxe vamale impuse de administrația Trump, care au potențialul să ducă la o performanță negativă, eventual chiar la o scădere a economiei românești. Însă, când vine vorba de rating de țară, e foarte important să spunem că ratingul de țară este ratingul statului român, nu este al economiei românești. Și aici, cred că este foarte clar de ce avem o perspectivă negativă și de ce există îngrijorări cu privire la retrogradarea țării noastre, a statului român, când vine vorba de agențiile de rating. Aici este vorba, pur și simplu, de lipsă de competență sau de lipsă de performanță în administrația publică.

Avem nevoie de un pachet de reforme care să rezolve problema de deficit pe termen lung. Și aici e foarte important semnalul pe care un astfel de pachet îl transmite către piețele internaționale. Însă, în același timp, avem nevoie și de niște măsuri care să reducă deficitul pe termen scurt. Și aici, din păcate, nici reducerea de cheltuieli și nici creșterea de taxe nu vor reuși să facă acest lucru fără să aducă un impact negativ suplimentar asupra perspectivelor pentru PIB, pentru indicatorul principal pe care îl folosim ca să evaluăm performanța economiei românești. Cu siguranță, este mult mai bine să fie scăzute cheltuieli decât să fie crescute taxe, însă, ne aflăm într-un moment care, din păcate, nu are cum să ne aducă într-o situație mai bună fără să avem o perioadă scurtă, sper, de ușoară scădere economică”, spune el.