Cele mai importante aspecte privind câştigurile obţinute din tranzacţii cu monede virtuale

Analiză EY: 12 detalii fiscale importante privind câştigurile obţinute din tranzacţii cu monede virtuale.

Câştigurile din tranzacţii cu criptomonede se declară şi se impozitează dacă au fost valorificate într-o monedă clasică, bunuri sau servicii, arată o analiză Stela Andrei, Partener, şi Cristina Cristea, Senior Manager, EY România.

Lumea monedelor virtuale – a criptomonedelor, cum generic sunt denumite, pentru că sunt create pe tehnologia blockchain, prin criptare – este una complexă. În România, s-a tot scris despre tratamentul fiscal al veniturilor obţinute din astfel de tranzacţii şi a fost sumarizat foarte recent şi de către Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în unul dintre ghidurile puse la dispoziţia contribuabililor – Broşura privind tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din transferul de monedă virtuală.

În legătură cu acest subiect, se pot desprinde 12 aspecte pe care le considerăm importante de reţinut:

1. Poate ANAF să afle despre câştigurile din astfel de tranzacţii?
Când vorbim despre momentul monetizării, tranzacţiile se derulează exclusiv prin conturi bancare clasice. ANAF primeşte deja informaţii de la terţi, inclusiv informaţii de la instituţiile bancare privind mişcările pe conturi. La nivelul Comisiei Europene se discută despre un pachet de reglementări privind raportarea unor astfel de tranzacţii, cu scopul de a avea acces rapid şi transparent la informaţii privind câştigurile obţinute.

Experţii Comisiei Europene susţin că: „Mijloacele alternative de plată şi de investiţie, cum ar fi criptoactivele şi moneda electronică, reprezintă o nouă realitate în era digitală. Acestea au un mare potenţial de stimulare a activităţii economice şi a inovaţiei, dar prezintă, de asemenea, riscul de a reduce transparenţa şi de a permite evaziunea fiscală sau frauda. În cadrul programului nostru de impozitare echitabilă, ne vom actualiza normele fiscale pentru a aborda aceste aspecte, introducând un standard comun pentru a alinia diferitele abordări naţionale de impozitare a criptoactivelor. Acest lucru va ajuta administraţiile naţionale să colecteze mai eficient impozitele prin includerea veniturilor din criptoactive şi să ţină pasul cu evoluţia tehnologiei, pe măsură ce Europa avansează în tranziţia sa digitală.”

Astfel, este evidentă atenţia autorităţilor privind tranzacţiile cu criptomonede, şi nu doar la nivelul României. În acest sens, şi Strategia ANAF de creştere a conformării voluntare în domeniul impozitului pe veniturile persoanelor fizice în România 2023-2025 (pe care o puteţi găsi pe site-u ANAF) prevede acţiuni cu privire la astfel de venituri. De altfel, ANAF a anunţat deja în repetate rânduri rezultatele obţinute/sume colectate în urma unor verificări/controale derulate în cazul persoanelor fizice care au obţinut câştiguri din criptomonede.

2. Când vorbim despre posibile obligaţii fiscale?
Trebuie să recunoaştem că legislaţia fiscală din România nu este extrem de clară privind momentul determinării câştigului ce trebuie declarat. Noi înţelegem următoarele: când moneda virtuală este monetizată, adică se transformă în monedă clasică (fiat) – lei, euro, dolari SUA etc., în bunuri sau servicii, veţi avea o obligaţie fiscală, dacă aveţi un câştig.

3. Cum se calculează câştigul?
Ca diferenţă favorabilă între suma investită iniţial şi suma obţinută în final prin vânzarea criptomonedelor, mai precis diferenţa între preţul de vânzare şi preţul de achiziţie, luând în calcul şi costurile directe aferente tranzacţiei. Cu alte cuvinte, dacă valoarea monedei reale, a bunului/serviciului primit este mai mare decât suma investită iniţial în criptomonede, atunci aveţi un câştig şi, evident, se nasc obligaţii fiscale.

Având în vedere faptul că pierderile din astfel de tranzacţii nu sunt reportabile de la un an la altul, nu există obligaţia de a le declara.

4. Ce cotă de impozit pe venit se datorează?
10% – doar când diferenţa dintre preţul de achiziţie şi cel de vânzare (precum şi costurile directe, dacă este cazul) este pozitivă.

5. Este impozabil întreg câştigul?
Pragul neimpozabil este de 200 lei/tranzacţie, condiţia fiind ca, într-un an, câştigul să nu depăşească suma de 600 lei.
Atenţie! În cazul în care se înregistrează un câştig anual de peste 600 lei (de exemplu, 605 lei), întreaga sumă este impozabilă şi nu doar suma care depăşeşte respectivul prag.

6. Ce contribuţii sociale se datorează?
Pentru anul 2022, contribuţia de sănătate (CASS) se datorează pentru câştigurile care, în mod singular sau împreună cu alte tipuri de venituri într-un an, depăşesc plafonul de 12 salarii minime pe ţară. CASS de 10% se datorează la acest plafon, rezultând într-o sumă de plată de 3.060 lei pentru anul 2022.

Atenţie la modificările fiscale privind plafoanele (şi anume cele de 6, 12 sau 24 de salarii minime), la care se datorează CASS începând cu veniturile obţinute în anul 2023, fiind raportabile în 2024, dar şi în Declaraţia Unică estimativă care se va depune până pe 25 mai 2023.

7. Până când şi cum se declară câştigurile?
Până la 25 mai, inclusiv, a anului următor celui în care au fost realizate veniturile, în baza Declaraţiei Unice care poate fi depusă online (prin SPV sau e-guvernare utilizând semnătura electronică) sau fizic, prin poştă sau la ghişeu.

Recomandarea este deschiderea şi utilizarea spaţiului virtual privat de pe website-ul ANAF (SPV), pentru că este platforma care oferă mai multe servicii şi metode eficiente de solicitare şi obţinere de documente fiscale.

8. Care este termenul de plată a obligaţiilor fiscale datorate?
Până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui în care au fost realizate veniturile, similar termenului de depunere a Declaraţiei Unice.

9. Există beneficii pentru plăţi anticipate?
La acest moment, nu au fost prevăzute astfel de beneficii şi este greu de crezut că vor apărea, cel puţin pentru veniturile din 2022.

10. Există sancţiuni pentru nedeclararea şi neplata obligaţiilor fiscale care decurg din astfel de tranzacţii?
Categoric, sunt sancţiuni similare oricăror altor venituri nedeclarate – amenzi, dobânzi, penalităţi, iar în cel mai rău caz şi urmăriri penale.

11. Ce se întâmplă dacă se decide transformarea activităţii de tranzacţionare a monedelor virtuale într-o activitate regulată?
Activitatea începe să capete un caracter economic şi se transformă într-o activitate independentă, care poate să se deruleze sub diferite forme de organizare (de ex., PFA, SRL), fiecărei forme aplicându-i-se prevederi fiscale diferite (ex. mod de calcul, raportare, taxe datorate).

12. Sunt oportune tranzacţiile cu criptomonede?
Lucrurile nu sunt chiar atât de simple cum ar putea să pară la prima vedere, dar putem avea două mari concluzii relativ simple în ceea ce priveşte tranzacţiile cu criptomonede:
– Investiţiile de orice tip vin la pachet nu doar cu oportunităţi, dar şi cu riscuri şi responsabilităţi – şi de a câştiga, şi de a pierde, în ambele cazuri fiind nevoie de o foarte bună înţelegere a tipului de investiţie, a pieţelor investiţionale, a regimului activelor respective, precum şi a regimului fiscal.
– Informaţia înseamnă putere – nu este un simplu slogan, ci un principiu esenţial, mai ales în domeniul investiţiilor financiare, inclusiv în criptomonede. Cu alte cuvinte, nu investiţi în ceea ce nu cunoaşteţi foarte bine şi optaţi pentru corectitudine şi conformare fiscală. Poate suna clişeic, dar este cu certitudine adevărat!