Ce urmează pentru firme? Loredana Mihăilă, consultant fiscal: Nu cred că este cineva în acest moment în România care poate avea o predicție clară și o viziune pe ceea ce ar putea să se întâmple până la sfârșitul anului

• Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
• T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
• T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei față de T1/2024.
• T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
• T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei, un dezastru.
• România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.
• Cabat, economist: Creșterea TVA este iminentă.
• Dumitru, Raiffeisen: Nu mai avem luxul de a amâna măsurile dure.
• Dumitru, Raiffeisen: Junk este aproape o certitudine.
• BNR: Dezechilibrul bugetar e cea mai gravă amenințare.
• Guvernul mizează în acest an pe o creştere a PIB-ului de 2,5%.
• ZF: Problema nu este a creşterii PIB-ului, ci a deficitului bugetar.

România e într-un moment-cheie cu implicații profunde pentru viitorul său economic. Criza politică generată de demisia premierului și ieșirea PSD de la guvernare vine pe fondul unui context economic fragil. Economia încetinește, inflația urcă, iar deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB după primele trei luni din 2025. Comisia Europeană anunță un deficit ESA de 9,3% pentru România anul trecut, cel mai ridicat din UE, în timp ce statul rămâne supradimensionat și ineficient.

Ce spune Loredana Mihăilă, consultant fiscal, pentru Aleph Business?

Cum vedeți economia până la final de an, ce soluții vedeți pentru dezechilibrele fiscale și bugetare în care suntem?

„Din păcate, în acest interval de două săptămâni între turul 1 și turul 2, în care economia nu are simpatii politice, ci economia reacționează și mecanismele naturale de piață își intră în funcțiune, nu avem, eu personal sau noi economiștii, nu avem o viziune clară. Avem doar scenarii care se pot întâmpla în două variante. În două variante de finalizare a acestui tur electoral. Avem într-adevăr în mod cert și clar o diferențiere a contextului economic față de primul tur de alegeri cu creșterea peste pragul psihologic a cursului euro. O creștere a cursului euro care poate deveni accelerată și care poate duce la o hiperinflație similară cu cea din anii 96-97 când din toamnă până în primăvară valuta de atunci, marca care era la putere, s-a dublat ca valoare sau chiar s-a triplat în unele zile de tranzacții bursiere a dus la o economie afectată, la o putere de cumpărare redusă, la renunțarea la foarte multe investiții făcute atât de firme cât și de persoane fizice. Deci vorbesc pe date concrete și pe un istoric al economiei românești.

Vorbesc de persoanele fizice care în acel moment de hiperinflație care ar putea reveni în perioada următoare au fost nevoite să renunțe la contractele de leasing pentru autoturisme, o achiziție atunci descoperită de piața românească. Foarte multe persoane fizice au fost nevoite să renunțe la credite bancare sau s-a intrat în executare silită. Asta ar fi o analiză a unei perioade similare din istoria economică, din economia României. Cert este că da, într-adevăr, situația economică nu era nici foarte sănătoasă, nici foarte stabilă înainte de contextul prezent, pentru că noi în acest moment oricum nu facem politică. Noi în acest moment analizăm doar reacțiile pieței și încercăm să identificăm cum ar putea totuși să depășim acest moment care pare destul de dificil.

Nu cred că este cineva în acest moment în România care poate avea o predicție clară și o viziune pe ceea ce ar putea să se întâmple până la sfârșitul anului. Este un răspuns rezervat, dar în opinia mea este singurul răspuns care poate fi dat în acest moment. Creșterea cursului euro duce la o creștere a prețurilor, la o creștere a dobânzilor pentru acele persoane fizice sau juridice care s-au împrumutat în valută, duce la creșterea roborului care afectează implicit și persoanele fizice care s-au împrumutat în lei și nu neapărat în valută și produc fenomene în cascadă care poate nici măcar nu pot fi anticipate în acest moment”, spune ea.

Cum pot antreprenorii români naviga această perioadă de incertitudine fără să-și blocheze dezvoltarea?

„Perioada asta de incertitudine este la latitudinea antreprenorilor, dacă va fi de două săptămâni sau va fi de câțiva ani. În această perioadă, antreprenorii care de regulă sunt disciplinați, sunt buni implementatori ai politicilor fiscale, sunt oameni care de regulă se conformează la reguli, deci sunt oameni muncitori și oameni care sunt focusați pe business. Antreprenorii, în opinia mea, în următoarele două săptămâni, ar fi probabil că așa vor face, se vor îndrepta puțin spre zona civică și probabil că fiecare din ei va încerca să-și imagineze businessul în unul dintre cele două scenarii. Sfaturi pentru următoarele două săptămâni, mi-este greu să dau și mi-este imposibil să cred că există sfaturi pentru următoarele două săptămâni. În următoarele două săptămâni este foarte importantă prezența noastră din perspectiva antreprenorului, dar ca parte a societății civile, ca parte a dialogului social. Asta este strategia pe următoarele două săptămâni, pentru că piața nu are simpatii politice, repet.

Piața reacționează și reacționează la încredere, pentru că una dintre cele mai frumoase definiții pe care le-am auzit eu vreodată ale vânzării, și vorbesc de vânzare între ghilimele, pentru că vânzarea și transferul este atât pe piață între bunuri și servicii, este între doi parteneri de business, este în familie, și înseamnă transfer de încredere. Ori în acest moment transferul de încredere în piață nu mai există, transferul de încredere între stat și antreprenoriat nu mai există. Este foarte important să reconstruim acest transfer de încredere noi antreprenorii, care am susținut și am dus până în acest moment toată economia națională, pentru că tot cu noi va fi reconstruită”, adaugă ea.