Ce spune Tánczos Barna, ministrul de Finanţe, după decizia S&P de a schimba perspectiva României din stabil în negativ: Reprezintă un semnal cât se poate de clar transmis de agenţia de rating. Avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar

• Agenția S&P modifică perspectiva României de la „stabilă” la „negativă” și semnalează necesitatea unor măsuri urgente pentru reducerea deficitului bugetar și consolidarea credibilității fiscale, scrie ZF.
• Dacă economia nu sprijină bugetul și deficitul bugetar din 2025 depășește așteptările, România riscă să fie considerată nerecomandată pentru investiții.
• Guvernul implementează reforme pentru reducerea cheltuielilor, digitalizarea ANAF și creșterea veniturilor, iar partenerii europeni confirmă o economie robustă susținută de investiții publice masive.

Tánczos Barna, ministrul de Finanțe, comentează decizia agenției de rating Standard & Poor’s (S&P) de a schimba perspectiva României de la „stabilă” la „negativă”, scrie ZF.

Acesta consideră că modificarea reprezintă un semnal clar că țara are nevoie urgentă de măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar.

Deși ratingul de țară nu este retrogradat, iar România rămâne recomandată investitorilor, avertismentul S&P indică necesitatea unei strategii fiscale mai prudente.

Ce declară ministrul Finanțelor?

”Schimbarea perspectivei, din stabil în negativ, reprezintă un semnal cât se poate de clar transmis de agenţia de rating S&P: avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar, un buget cumpătat, un stat mai suplu, pentru a putea restabili echilibrul bugetar şi întări credibilitea fiscală a ţării. Prin evaluarea anunţată în această seară, S&P nu modifică ratingul de ţară. România este în continuare recomandată investitorilor, ca fiind sigură”, scrie ministrul pe pagina de Facebook. 

România necesită un buget cumpătat

Ministrul subliniază că bugetul pentru 2025, ce urmează să fie prezentat Guvernului și Parlamentului, reflectă această viziune prudentă asupra gestionării finanțelor publice.

Reducerea deficitului trebuie să fie un obiectiv respectat de toți actorii economici și instituționali, de la instituțiile publice și companiile de stat, până la autoritățile locale și liderii sindicali.

Care este pericolul deprecierii la categoria „junk”?

Agenția S&P avertizează că, în absența unor măsuri eficiente, ratingul României ar putea fi retrogradat la categoria „junk”, ceea ce ar însemna o deteriorare semnificativă a atractivității pentru investitori.

Dacă economia nu va sprijini bugetul, iar deficitul bugetar din 2025 va depăși așteptările, România riscă să fie exclusă din categoria țărilor sigure pentru investiții.

Ce măsuri urgente pot fi luate pentru reducerea deficitului?

Guvernul și-a asumat deja decizii pentru reducerea deficitului bugetar și consolidarea creșterii economice, iar ministrul insistă asupra implementării acestora într-un ritm accelerat.

Nu doar măsurile de reducere a cheltuielilor sunt esențiale, ci și reformele necesare eliminării deficiențelor structurale din economie. În acest sens, ANAF și Autoritatea Română a Vămii încep procese de digitalizare și modernizare pentru a crește gradul de colectare a taxelor și impozitelor.

Care sunt perspectivele economice?

Tánczos Barna afirmă că România beneficiază de o economie robustă, confirmată și de partenerii europeni. Creșterea economică va continua în 2025, susținută de investiții publice masive. În acest context, agențiile de rating și investitorii vor putea observa efectele măsurilor asumate de Guvern asupra traiectoriei fiscale și evoluției economice.

Care este impactul asupra ratingului de țară?

Ministrul subliniază că menținerea unui rating favorabil depinde de capacitatea României de a-și respecta angajamentele.

Agențiile de rating și investitorii urmăresc îndeaproape măsurile fiscale și strategia economică, iar orice întârziere în aplicarea reformelor poate avea consecințe negative asupra încrederii piețelor financiare în stabilitatea țării.

Care este declarația integrală a ministrului Barna?

Schimbarea perspectivei, din stabil în negativ, reprezintă un semnal cât se poate de clar transmis de agenţia de rating S&P: avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar, un buget cumpătat, un stat mai suplu, pentru a putea restabili echilibrul bugetar şi întări credibilitea fiscală a ţării.

Deciziile asumate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar şi consolidarea creşterii economice trebuie implementate în ritm alert, în forma deja convenită cu partenerii noştri europeni.

Bugetul pentru anul 2025, care va fi prezentat Guvernului şi trimis spre aprobare Parlamentului în zilele următoare întăreşte această viziune cumpătată a gestionării banului public. Măsurile necesare reducerii deficitului trebuie să fie înţelese şi respectate de conducătorii tuturor instituţiilor publice, toate companiile de stat şi liderii de sindicate,  fiecare primar şi preşedinte de CJ, fiecare consilier local şi judeţean. 

Nici ⁠⁠măsurile de reducere a cheltuielilor, nici reformele de eliminare a deficientelor structurale din economie nu pot fi întârziate, pentru că fiecare zi în care aplicăm aceste măsuri ne aduce mai aproape de ţinta de deficit asumată. ANAF şi Autoritatea Română a Vămii au pornit pe drumul digitalizării şi a creşterii capacităţii instituţionale, au deci datoria să crească gradul de colectare a impozitelor şi taxelor.

Aşa cum au confirmat partenerii noştri de la Bruxelles săptămâna aceasta, ne putem baza pe o economie robustă, o creştere constantă, care va fi susţinută, în 2025, prin investiţii publice masive.

Atât agenţiile de rating, cât şi  investitorii care se uită cu atenţie la aceste semnale vor regăsi în traiectoria fiscal-bugetară şi în evoluţia noastră economică efectele măsurilor asumate la nivel guvernamental.

Ratingul de ţară depinde în mare măsură de capacitatea noastră de a ne respecta angajamentele.