Ilie Bolojan: Niciun guvern nu va putea face corecția fără creșteri de taxe și impozite. Nu vom putea evita creșterea impozitului pe proprietăți, dar va intra în vigoare anul viitor

• Bolojan: România are un deficit bugetar mare, de 9,3% din PIB în 2023, iar datoria poate ajunge la 60% în 2024.
• Bolojan: Cheltuielile cu dobânzile cresc, iar deficitul trebuie redus prin scăderea cheltuielilor și creșterea veniturilor.
• Bolojan: Absorbția fondurilor europene este slabă și afectează dezvoltarea economică.

Ilie Bolojan atrage atenția asupra problemelor majore cu care se confruntă România în prezent, subliniază două direcții critice: un deficit bugetar foarte ridicat și o absorbție insuficientă a fondurilor europene.

„Avem cel mai mare deficit bugetar din Europa. Anul trecut a fost de 9,3% din PIB. Asta înseamnă că statul român cheltuiește mult mai mult decât produce”, spune Bolojan.

Diferența dintre cheltuieli și venituri e de 152 de miliarde de lei în 2023. „Această gaură a fost acoperită prin împrumuturi. Și o spun clar: în fiecare an ne împrumutăm mai scump. E un cerc vicios care ne sufocă”.

Datoria publică e aproape 55% din PIB și se îndreaptă spre 60% la finalul anului. „Investitorii ne văd. Piețele nu sunt proaste. Costurile de finanțare cresc. Anul trecut am plătit 40 de miliarde de lei doar în dobânzi. Anul acesta vom plăti și mai mult.”

Ce spune Bolojan despre fondurile europene?

„Avem 28 de miliarde de euro prin PNRR. Până acum am încasat doar 10,7 miliarde. Asta înseamnă 36%. Avem termen până în august 2026. Dacă nu tragem acești bani, pierdem trenul.”

Dar problema e și mai gravă: „Nu am primit ultima tranșă integral pentru că nu ne-am ținut de cuvânt în privința pensiilor speciale și a reformei companiilor de stat. Ne-am angajat, dar nu am livrat. Și asta are un preț.”

Bolojan subliniază că „trebuie să renegociem planul. Nu mai putem respecta anumite ținte. Sunt proiecte care nu mai pot fi terminate – cum sunt cele pentru spitale. Trebuie înlocuite rapid.”

Tot el spune că „există apeluri de proiecte care nici măcar nu sunt deschise. Timpul trece și noi ne blocăm în birocrație.”

Debirocratizarea licitațiilor și mecanismele de prefinanțare devin priorități. „Trebuie să recuperăm timpul pierdut. Nu mai avem voie să stăm cu dosare prin sertare. Fiecare zi pierdută înseamnă investiții pierdute.”

Cum crede Bolojan că vom recâștiga încrederea pieței?

„O altă urgență absolută este recâștigarea încrederii piețelor financiare și a Comisiei Europene. Dacă nu dovedim că putem reduce deficitul, vom plăti dobânzi și mai mari, iar accesul la finanțare se va închide.”

România s-a angajat să reducă deficitul la 7% din PIB. „Este un obiectiv aproape imposibil, dar nu înseamnă că putem sta cu mâinile în sân. Avem obligația să venim, în zilele următoare, cu un plan clar și realist.”

Planul trebuie să includă trei componente: „Corecții din creșterea veniturilor, eșalonarea investițiilor și scăderea cheltuielilor. Ar fi fost ideal ca ordinea să fie inversă – să tăiem întâi cheltuielile –, dar din cauza acestui an și jumătate electoral, niciun guvern nu va putea face această corecție fără o creștere de taxe și impozite. E o realitate politică pe care trebuie să o spunem deschis.”

Dezechilibrul comercial: „Consumul se duce pe importuri. Nu construim nimic aici”

România importă mult mai mult decât exportă. „Creșterea pensiilor și salariilor alimentează importurile. Cererea se duce pe produse din afară. E o risipă. În loc să susținem producția românească, finanțăm economiile altora.”

„Avem nevoie urgentă de programe de sprijinire a exporturilor, de relansare a industriei locale. Fără asta, consumul intern rămâne o gaură neagră pentru buget.”

Cheltuielile publice: „Am crescut salarii și pensii fără să avem bani pentru ele”

„În 2024, veniturile statului au crescut cu 10%, dar cheltuielile cu 19%. Salariile din sectorul bugetar au crescut cu 24%, peste inflație, peste capacitatea bugetului.”

Există sectoare supradimensionate și privilegii nemeritate. „Sunt instituții în care salariile nu reflectă performanța, ci inertia unui sistem care a scăpat de sub control.”

Pensiile au crescut cu 53% în patru ani. „Avem o pensie medie de 550 de euro, dar în justiție e de 5.000. Asta nu mai e sustenabil. O spun răspicat: sistemul se îndreaptă spre colaps dacă nu intervenim.”

Forța de muncă: „Prea puțini muncesc, prea mulți beneficiază”

„Unul din trei români apți de muncă nu lucrează. Aproape 4 milioane de oameni din populația activă nu contribuie cu nimic. Suntem pe penultimul loc în Europa.”

Pensionările anticipate au distorsionat și mai mult sistemul. „Jumătate dintre cei între 55 și 64 de ani nu mai lucrează. În loc să valorificăm experiența acestor oameni, îi scoatem prematur din piața muncii.”

„Cine plătește pentru sănătate și pensii, dacă baza de contribuabili este tot mai mică? Asta e întrebarea la care trebuie să răspundem urgent.”

Investițiile publice: „Un pas bun, dar riscă să fie frânat de lipsa banilor”

Investițiile publice cresc cu 19% anul trecut. „Asta e partea bună. Aici se vede un efort de dezvoltare. Dar provocarea e să continuăm acest ritm cu resurse reale, nu din împrumuturi care ne costă tot mai mult.”

Sistem fiscal slab: „Avem o legislație care încurajează fuga de răspundere”

„Avem o legislație fiscală permisivă, care permite optimizări și eschive. Legea insolvenței e un paravan pentru prea mulți. Impozitarea proprietății este inechitabilă, iar performanța colectării este slabă.”

Veniturile bugetare sunt printre cele mai mici din UE, raportate la PIB. „Cum să susții salarii și pensii mari, cu venituri mici? E o ecuație care nu are soluție. Am ajuns la limită.”

Încrederea pierdută: „Oamenii nu mai cred în instituții, în politicieni, în direcția în care mergem”

„Trebuie să fim realiști. Încrederea în clasa politică este la pământ. Nu putem merge înainte cu iluzii. Cei care vin cu soluții magice sunt falși profeți. Nu există scurtături.”

„Trebuie să spunem adevărul oamenilor: urmează corecții. Măsuri nepopulare. Dar necesare. Și ele nu pot fi adoptate decât cu o masă critică parlamentară.”

Care sunt soluțiile?

„Nu putem schimba totul peste noapte. Dar putem începe să reparăm ce s-a stricat. Putem îmbunătăți pas cu pas, zi de zi. Cu seriozitate. Fără show. Fără populism.”

Ilie Bolojan încheie: „Guvernul care vine nu mai are de ales. E obligat să aplice o corecție. Cred că săptămâna viitoare vom închide aceste discuții. Avem nevoie de încredere între partide. Apoi, trebuie să recâștigăm încrederea cetățenilor.”

Ce spune Bolojan despre posibila sa funcție ca premier?

„Premierul care foarte probabil va fi desemnat săptămâna viitoare, indiferent cine e el, are nevoie de o majoritate, de o masă critică de susținere. Dacă nu ai autoritatea să sancționezi oamenii din guvern, va fi un premier de mucava. Eu am încredere în milioane de români din privat, în sutele de mii de români din sectorul public că înțeleg situația în care suntem”, spune el.