Cât te costă Paștele în România? Sorin Mierlea, președinte, InfoCons: Problema este că, s-a scumpit produsul, s-a mărit numericul de aditive, conținutul de zahăr, conținutul de nu mai știu eu ce prostii, și atunci, până la urmă, plătim mai scump aditivii, plătim mai scump zahărul, plătim mai scump tot felul de substanțe chimice și ne mai și stricăm sănătatea

• România: ouăle sunt mai scumpe cu 3,2% față de anul trecut.
• România: carnea de oaie și miel are +4,4% la preț, față de 2024.
• Prețul cozonacului crește cu 5,41% în interval de un an.
• România: ciocolata e mai scumpă cu 24-28% față de anul trecut.
• România: bomboanele de ciocolată la cutie au +10% față de 2024.
• România: prețul lumânărilor are +3,39% în interval de un an.
• Cehia: costul ingredientelor de bază pentru prăjituri are +13%.
• Polonia: prețul unui coș de Paște e cu 6% mai mare față de anul trecut.
• Polonia: ouăle sunt mai scumpe cu 15-17% față de anul trecut.
• Polonia: untul este cu 21% mai scump față de anul trecut.
• Ungaria: prețul ouălor crește cu 49,2% față de anul trecut.

Pe măsură ce se apropie sărbătorile pascale, comportamentul de consum reflectă etapele pregătirilor. Dacă pentru săptămâna trecută, datele indică o creștere a achizițiilor din categoria produselor de curățenie, în această perioadă interesul e concentrat pe masa de Paște și pe activitățile de familie planificate pentru weekendul prelungit.

Conform estimărilor Freshful, valoarea medie a coșului de Paște ajunge în acest an la 1.000 de lei, cu o cerere crescută pentru produse tradiționale, cum ar fi carnea de miel și cozonacii, dar și pentru ingrediente gourmet și preparate internaționale.

Cât de costă Paștele în România? Ouăle sunt mai scumpe cu 3,2% în martie, față de acum un an.
Iar carnea de oaie și miel e mai scumpă cu 4,4%, potrivit datelor INS. Vinul e mai scump cu 6,44%.
Ciocolata are scumpiri de 24-28%, iar bomboanele de ciocolată la cutie sunt mai scumpe cu aproape 10% în martie față de acum un an. Și lumânările au aprecieri de prețuri: +3,39% în interval de un an.

Cât de scumpă e masa de Paşte în regiune? În Cehia, costul ingredientelor de bază pentru prăjituri crește cu 13% în 2025. Ouăle şi zahărul vanilinat au cele mai mari scumpiri, de 57% respectiv 66%. În Polonia, preţul unui coş tradiţional de Paşte este în acest an cu aproximativ 6% mai mare faţă de anul trecut, scrie Ziarul Financiar.

Ouăle sunt mai scumpe cu 15-17%, din cauza focarelor de gripă aviară şi ofertei reduse. Preţurile produselor din carne de pasăre şi ale cârnaţilor sunt mai mari cu 10%. În Ungaria, comparativ cu Paştele din 2024, preţul ouălor crește cu 49,2%, sucul de portocale e mai scump cu 48,7%, făina cu 38%, brânza cu 22,1%, orezul cu 21,9%, uleiul de gătit cu 21,2%, pieptul de pui cu 18,9%, iar cartofii cu 13,9%. Cât te costă Paștele?

Ce spune Sorin Mierlea, președinte, InfoCons, pentru Aleph Business?

Cum trebuie să își pregătească românul buzunarele pentru Paște?

„În primul rând, cred că ar trebui să înțelegem fiecare dintre noi că, chiar dacă s-au scumpit prețurile, s-a diminuat, din păcate, calitatea. Și atunci ar trebui să fim puțin mai atenți la produse mai calitative, produse mai aproape de ceea ce ne dorim fiecare să achiziționăm, fiindcă, altfel ne putem trezi cu cozonaci, cu foarte mulți aditivi, și când spun foarte mulți, înseamnă 16-17 aditivi, produse agroalimentare cu foarte puțină substanță activă, adică carnea sau laptele, produsele la care ne gândim că teoretic ar trebui să fie mai mult și, nu în ultimul rând, chiar și acea vopseaua de ouă. Vopseaua de ouă care poate să aibă până la 11 sau 14 aditivi, care îi ingerăm fiindcă îi luăm pe mână, se transferă în ou, iar pentru produsele tip ouă, gata vopsite, care se regăsesc la raft sau le cumpărăm din platformele online, ar trebui să fim atenți, să avem această informare cu privire la din ceea ce este compusă vopseaua.

Dacă nu avem aceste informații, lăsăm produsul în raft sau îl lăsăm online și cumpărăm alt produs. Cred că în această perioadă ar trebui să fim puțin mai atenți și mai responsabili, mai buni cu familia noastră, cu copiii, cu nepoții, cu părinții și cu bunicii, să nu mai cumpărăm atât de multe produse de o calitate îndoielnică, să cumpărăm produse cu mai puțini aditivi, cu mai puțină sare, cu mai puțin zahăr, iar produsele gata preparate pe care le cumpărăm pentru sărbători, poate nu mai le facem în casă, să fim atenți la ceea ce conțin. Dacă nu au toate informațiile, nu le cumpărăm, fiindcă ne putem trezi cu o ciorbă de miel cu 10 plicuri de zahăr în ea, ceea ce mi se pare absurd și mie și oricărui consumator, putem să ne trezim cu o fritură și cu un cozonac cu 20-30 de aditivi și astfel, când tragem linia la masa de Paște, depășim 200 de aditivi, din care 50% îi ingerăm de două sau de trei ori.

Și ca orice substanță pe acest pământ, într-o cantitate e medicament și într-o cantitate devine otravă, pentru un puști sau un copil de 5-6-7 ani sau pentru un bunic de 70-80 de ani, acea cantitate zilnică estimată este pentru un adult de 30 de ani. Și atunci trebuie să ne gândim mai bine, să fim mai atenți, ca după aceste sărbători de Paște, să fim sănătoși, să fim bine, și să nu ne punem la coadă la farmacie sau la spital, fiindcă până la urmă ține și de noi. Iar dacă discutăm despre produsele care sunt achiziționate în această perioadă, să le facem cadouri, fiindcă s-a împământenit ideea de cadou de Paște, mai ales pentru copii cu Iepurașul, să fim foarte atenți, fiindcă peste 250 de produse sunt deja în sistemele de alertă europene, ca și produse neconforma, cu periculozitate ridicată, de la bijuterii la parfumuri, de la jucării la haine, de la autoturisme până la tot felul de gadget-uri așa că în momentul în care dorim să cumpărăm un astfel de produs, să verificăm dacă, Doamne ferește, produsul nu este într-un sistem de alertă, de neconformitate, periculozitate gravă pentru integritatea sau pentru sănătatea noastră sau a copiilor noștri, avem aplicația europeană de protecție a consumatorului, InfoCons, unde putem verifica în timp real toate alertele de produse neconforme și periculoase.

Și chiar dacă suntem plecați în străinătate, poate facem sărbătorile în Grecia, Bulgaria sau mai știu eu pe unde, pe ce teren, avem aplicația unde avem și toate numerele de urgență și în momentul în care suntem plecați ar trebui să înțelegem că avem aceleași drepturi, nu ni se iau drepturile de sărbători, suntem cetățeni europeni, avem drepturi importante, să ni le și exercităm. Și exercitarea aceasta ține și de noi, de fiecare, ca să și luăm atitudine în momentul în care se întâmplă ceva, este un produs periculos, un produs neconform, să și luăm atitudine făcând o reclamație”, spune el.

Când cozonacul devine mai scump decât o oră de muncă, nu vorbim deja de o inflație care atinge identitatea națională?

„Corect, este o problemă de securitate națională prețul alimentelor și în majoritatea țărilor din Turcia până în Anglia, din Spania până în Ucraina, politica de prețuri agroalimentare și populația să poată să aibă acces la alimente nediscriminatoriu și la un preț decent, ar trebui să fie o normalitate și până la urmă o să ne simțim cu adevărat cetățeni europene. Problema este, s-a scumpit produsul, s-a mărit numericul de aditive, conținutul de zahăr, conținutul de nu mai știu eu ce prostii, și atunci până la urmă, plătim mai scump aditivii, plătim mai scump zahărul, plătim mai scump tot felul de substanțe chimice și ne mai și stricăm sănătatea. Așa că avem o dublă problemă, pe de o parte scumpirea de multe ori nejustificată a produselor și în această perioadă în toată Europa produsele se ieftinesc, pe la noi se cam scumpesc, se găsesc tot felul de justificări pentru scumpirea produselor, dar problema este acel dublu standard și acea dublă calitate pentru produsele pe care le mâncăm”, adaugă el.