- Mugur Isărescu folosește cursul ca simbol de stabilitate.
- BNR menține leul stabil pentru a liniști populația.
- În ultimii cinci ani cursul valutar crește cu 4%.
- În ultimii doi ani, 2023 şi 2024, cursul s-a blocat la 4,97 lei/euro.
- În ultimii cinci ani, inflaţia cumulată este de 37%.
- Bugetul cumulează un deficit bugetar total de 503 mld. de lei/5 ani.
- În ultimii cinci ani, deficitul comercial este de 124 mld. euro.
- Datoria publică crește cu 466 mld. de lei.
BNR pare că pregăteşte piaţa pentru creşterea cursului valutar după terminarea alegerilor prezidenţiale peste 5 lei/euro. Pentru guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cursul leu/euro nu este doar o cifră.Este ancora de percepție a stabilității într-o Românie zguduită în ultimii ani de crize succesive – pandemie, război, inflație, explozia deficitului bugetar și deteriorarea contului curent.
Advertisment
Cu toate acestea, cursul rămâne incredibil de stabil, aproape nemișcat la 4,97 lei/euro. Dar această stabilitate „bătută în cuie” pare să se apropie de un punct de inflexiune.
În ultima Minută a Consiliului BNR, semnalele devin clare: riscurile cresc, iar „imobilitatea” cursului ar putea fi înlocuită curând cu o ajustare, una simbolică, dar inevitabilă, spune Cristian Hostiuc, director-editorial la Ziarul Financiar.
Titlurile zilei
Cât mai poate BNR să mențină stabilitatea cursului fără o corecție vizibilă?
„Nu aș numi stabilitatea aceasta artificială. Există diverse regimuri de curs de schimb. Unul dintre aceste regimuri e și acest regim de curs SIT. Istoric, România a avut un regim de curs de schimb de managed flow, adică cursul variază liber, dar banca poate interveni în funcție de obiectivul Băncii Centrale în anumite perioade de volatilități, astfel încât politica Băncii Centrale să fie urmată, dar fără ca aceste intervenții să fie făcute publice. În ultimele conferințe de presă, domnul guvernator a menționat faptul că în a doua parte a anului am putea avea mai multă sensibilitate pe curs. Asta înseamnă să meargă în sus cât și în jos cursul euro-leu. Acum, ca și rezervă, rezerva este de peste 26% din PIB, rezerva Băncii Centrale, rezervă mare. Este de peste 700 milioane de euro. De asta, acest tip de regim poate continua mult timp. Însă, ce-am avut în România de când a început războiul din Ucraina — practic, Rusia a folosit prețul energiei ca și armă împotriva Uniunii Europene. Și dacă ne aducem aminte, la începutul războiului, Rusia a ridicat prețul la gaz pentru a lovi Uniunea Europeană. În acest context, România, importând energie, importa la preț ridicat. Dacă peste acest preț ridicat mai venea și presiunea cursului, am fi avut o inflație mult mai mare. Și în acest context, cursul de schimb a fost folosit ca armă anti-inflaționistă. Acum că inflația a scăzut, probabil Banca Centrală va da mai multă flexibilitate cursului. Însă nu văd o volatilitate mare în ultima perioadă. La fel, eu cred că va rămâne moneda din Europa Centrală și de Est cu cea mai redusă volatilitate”, spune Adrian Codirlașu, președinte, CFA România, pentru Aleph Business.
Care sunt estimarile CFA România privind cursul valutar în 2025?
„CFA România vede o ușoară depreciere. Adică, cumva, ne-ntoarcem la ce era înainte de războiul din Ucraina, în sensul de leu care se deprecia în timp cu diferențele de inflație dintre România și zona Euro. Gen 2%-2,5%, adică în jur de 10 bani, astfel încât cursul real euro-leu rămânea fix. Acum am avut o apreciere la leu, având România o inflație mai mare decât zona Euro, undeva cu 9%, care, mă rog, e undeva la mijlocul clasamentului între țările din Europa Centrală. Sunt țări din Europa Centrală și de Est care și-au apreciat în termen real moneda și cu peste 20%. România e undeva la 9%, dar lucrurile acestea pot lovi în balanța comercială și, din această cauză, poate o mai multă flexibilitate ar ajuta de partea asta de balanță comercială”, continuă el.
Cât ar afecta o retrogradare capacitatea României de a se finanța în continuare din piețe?
„Principalul punct vulnerabil al economiei este acest deficit bugetar, care este nesustenabil. Iar cum a început anul, avem deja 3 luni de execuție bugetară. Presiunea, cum era și de așteptat, e mai mare decât anul trecut. Și am putea avea, dacă nu se face nimic, un deficit bugetar mai mare ca anul trecut. Din această cauză, e absolută nevoie de politici de a reduce deficitul bugetar. Probabil acestea vor începe să fie luate undeva în a doua parte a anului, adică, ce înseamnă, majorare de taxe. Riscul de reducere a ratingului României din categoria recomandată investitorilor e ridicat. Doar statistic, dacă ne uităm, trei agenții ne-au pus în outlook negativ. Statistic vorbind, când o agenție pune un emitent în outlook negativ, are una din trei șanse ca în următorul an să fie retrogradat. Deci avem undeva o probabilitate de cel puțin 30% să fim retrogradați în următoarele 12 luni, care e o probabilitate mare. Din această cauză, neapărat trebuie luate măsuri pentru a reduce riscul bugetar, căci acesta ne poate duce în categoria junk. Dacă ajungem acolo, ce s-ar întâmpla? Sunt investitori instituționali care vor ieși din România indiferent de randamente, pentru că nu le mai permite legislația să rămână expuși în orice instrument creat, cum sunt companiile de asigurări, fondurile de pensii străine, în diverse alte puncte de investiții. Când ies bani dintr-o țară, ce se întâmplă cu dobânzile în acea țară? Cred că valuta și realitatea se depreciază pentru că sunt ieșiri de valută. Asta s-ar întâmpla dacă am fi downgradați: ar crește ratele de dobândă, atât din cauza retragerilor de capital, cât și a riscului mai mare perceput pentru România, și, de asemenea, s-ar deprecia leul. Atunci, da, pe un rating junk, leul s-ar deprecia mai mult decât 2-3%. Poate chiar vorbim de valori mai mari de depreciere”, încheie Codirlașu.