Cât de complexă e economia României? Dragoș Cabat, analist economic: De când suntem în Uniunea Europeană, producem mult mai mult din ceea ce își doresc partenerii noștri din țările dezvoltate ale Uniunii

• Harvard: România ocupă locul 20 în lume la complexitate economică.
• Exporturile de autoturisme ating 9,4 miliarde dolari în 2023.
• Țara este al doilea cel mai mare producător de biciclete din UE.
• Industria locală de electrocasnice depășește Franța și Spania la exporturi.
• România se află pe locul 8 în lume la exportul de cabluri.
• În primele 2 luni din 2025, România are un deficit bugetar de 1,58%.
• Deficitul comercial crește în ianuarie 2025 la 2,7 miliarde euro.

România urcă pe locul 20 în lume în clasamentul Harvard al celor mai complexe economii, și sare 20 de poziții în ultimele două decenii.

Un alt indicator, Indicele Complexității Economice realizat de MIT și The Observatory of Economic Complexity, plasează România pe locul 28 din 132 de țări, în creștere față de locul 46 ocupat acum 20 de ani.

Ascensiunea se bazează pe creșterea exporturilor din industrie: autoturisme de 9,4 miliarde de dolari, cabluri de 4,1 miliarde și electrocasnice care ne plasează în top 7 furnizori ai UE. România este al doilea producător de biciclete din Europa, iar firmele locale se extind tot mai mult pe piețele externe.
Economia crește în ciuda unor dezechilibre majore.

Deficitul bugetar depășește 8,6% din PIB, iar deficitul comercial ajunge la 33,4 miliarde de euro. Finanțarea firmelor românești rămâne dificilă, iar investițiile în cercetare-dezvoltare sunt insuficiente.

Ce spune Dragoș Cabat, analist economic, pentru Aleph Business?

România a urcat semnificativ în clasamentele globale de complexitate economică. Ce anume a contribuit cel mai mult la această evoluție?

„Cu siguranță foarte ok a fost integrarea României în Uniunea Europeană. De când suntem în Uniunea Europeană, producem mult mai mult din ceea ce își doresc partenerii noștri din țările dezvoltate ale Uniunii. Deci am trecut de la longi și de textile ca o țară subdezvoltată. Am trecut către producția de auto, componente auto.

De astfel, vedeți că tot ceea ce spuneați că intră și sunt principalele frâie ale României, de la autoturism, la componente auto și la cabluri, toate sunt părți din industria auto și o parte un pic și din industria energetică, dar în principal industria auto. România, de astfel, a devenit un hub de produse, de componente auto pentru marile companii auto din Germania, din Franța, din Italia și sigur să nu uităm nici Dacia și Ford care au prezență chiar în România, sigur, și exportăm și autoturisme complete, nu numai componente, către țările dezvoltate din UE și mai departe către întreaga lume”, spune el.

Deficitul bugetar și cel comercial sunt la niveluri ridicate. Cum afectează aceste dezechilibre economia reală și companiile locale?

„Aici avem o mare problemă în România, faptul că atunci când avem creștere economică mai mare, în loc ca această creștere să fie însoțită de o îmbunătățire a indicatorilor macroeconomici, adică să scade deficitul bugetar, să scade deficitul comercial, în România, istoric, după cei 30 de ani de după scăderea comunismului, am văzut că odată cu creșterea produsului intern brut, crește și deficitul comercial și crește de multe ori și deficitul bugetar, ceea ce înseamnă că și guvernanții au politici pro-ciclice, asta însemnând, atunci când au mai mulți bani de distribuit, cheltuiesc mult mai mult, în așa fel încât deficitul, în loc să scadă, el crește.

Dacă ne uităm, de exemplu, la Germania sau la țările din nordul Europei, acestea, în momentul când au creștere economică, au surplus bugetar, în așa fel încât, să se simtă și pentru omul de rând, și pentru generațiile viitoare mai ales, faptul că economia a dus-o bine. La noi, atunci când, teoretic, economia o duce bine, practic românii o duc mai prost pentru că ne îndatorăm din ce în ce mai mult ca să susținem pensii mai mari, salarii mai mari și cheltuieli bugetare mai ridicate. În același timp, atunci când economia este pe creștere, cu cât creșterea este mai mare, cu atât importurile cresc mult mai repede decât exporturile, importurile de bunuri de consum.

Este această tendință a românilor de a consuma foarte mult, ca și cum am fi în primii ani după căderea comunismului, când era această dorință de a mânca și de a avea produsele pe care nu le-a avut în timpul comunismului, dar au trecut totuși 30 de ani și încă mentalitatea românilor este de a consuma. Și în special atunci când li se pare că au mai mulți bani, consumă și mai mult în loc să aibă o atitudine mai rezervată și eventual să pună deoparte o parte din bani în așa fel încât aceste lucruri se reflecte și în indicatorii macroeconomici, într-un deficit comercial și de cont curent mai redus și într-un deficit bugetar mai redus sau chiar un echilibru bugetar”, adaugă el.