Cât de business e orașul tău? Ovidiu Folcuț, profesor universitar la Universitatea Româno-Americană: Business-urile au devenit, cumva, mai conștiente de necesitatea de a veni alături de universități și a încerca împreună să găsească soluții

• Banca Mondială publică raportul Subnational B-READY 2024.
• Studiul analizează mediul de afaceri din 9 orașe mari din România.
• Raportul evaluează etapele-cheie din viața unei firme.
• Autoritățile române sprijină inițiativa prin Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării.
• Comisia Europeană finanțează analiza prin DG Regio.
• Orașele selectate oferă o imagine diversă a provocărilor locale.
• Raportul propune măsuri pentru eficientizarea proceselor administrative.
• Studiul încurajează politici care susțin creșterea economică incluzivă.

Banca Mondială lasează ediția 2024 a raportului „Subnational Business Ready”. Studiul evaluează mediul de afaceri din principalele orașe ale României. Analiza acoperă 9 centre urbane, printre care și București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași. Urmărește aspecte esențiale ale ciclului de viață al unei firme: de la înființare, până la procedurile de insolvență.

Raportul vine cu o diagnoză a obstacolelor locale cu care se confruntă antreprenorii și propune recomandări concrete pentru reforme administrative. Proiectul este realizat în parteneriat cu Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării. E finanțat de Comisia Europeană prin Direcția Generală pentru Politică Regională și Urbană.

Ce spune Ovidiu Folcuț, profesor universitar la Universitatea Româno-Americană, pentru Aleph Business?

Cum pot fi integrate rezultatele B-READY în programele de formare ale universităților economice din România?

„Probabil că cea mai la îndemână cale, să spunem așa, este să existe un dialog constant între companii și universități, și cumva descoperind unde e necesarul de resurse umane, pe ce domeniu, sau ce trebuie făcut ușor, diferit, cu niște competențe suplimentare pe anumite paliere, să fie acoperit de către universități. Sigur, într-o colaborare directă cu business-ul. Dar mare parte din universități cred că au această deschidere. Acum, sigur, fără îndoială, și business-urile au devenit cumva mai conștiente de necesitatea de a veni alături de universități și a încerca împreună să găsească soluții. În principiu, eu zic că soluții sunt. Nu e imposibil de rezolvat această problemă”, spune el.

Care sunt oportunitățile pentru orașe universitare precum București, Cluj sau Iași de a deveni huburi de afaceri mai eficiente?

„Cu certitudine, marile centre universitare, dar, sigur, și celelalte orașe pe care dumneavoastră le aveți în studiu, au universități mai mici, e adevărat, nu știu, Ploieștiul sau Craiova. Nu putem să spunem că nu au universități. Cred că această conlucrare și crearea de hub-uri de business, în care oamenii de afaceri să contribuie devenind, știu eu, mentori sau chiar finanțatori pentru anumite idei de business pe care studenții le au, în egală măsură invitarea lor ca guest speaker pentru a împărtăși din experiența acumulată sau pentru a-i inspira pe alții să-și deschidă propriile business-uri, cred că sunt doar câteva exemple simple, necostisitoare despre cum s-ar putea ca aceste centre universitare să devină hub-uri. Oricum, să știți că business-urile, atunci când se localizează undeva, unul dintre criteriile luate în calcul este și acesta. E o zonă universitară, au de unde să-și procure și să-și formeze forță de muncă. Cumva, e absolut normal să fie așa”, adaugă el.

Credeți că România poate deveni un model regional în ceea ce privește digitalizarea proceselor administrative pentru afaceri?

„Cred că, mă rog, din enunțul dumneavoastră, cuvântul-cheie e „poate”. În principiu poate, da. Avem, din fericire, un domeniu de IT cu foarte mulți IT-ști buni. E un pic straniu că lucrăm foarte bine pe IT pentru alții, dar nu neapărat pentru propria țară. Dar până atunci, eu cred că mai bine ar fi să învățăm din experiența altora. Nu știu, dacă ar fi să vă dau un exemplu. Gândiți-vă un pic la Estonia, care e o țară micuță, dar în care, acum vreo cinci ani de zile, cam 90% din populație se descurca cu computerul și cu internet. În egală măsură au economisit, dacă rețin eu corect cifra, cam 2% din PIB datorită folosirii semnăturilor digitale.

Și să știți că au adoptat acel plan de digitalizare într-un moment relativ similar cu al nostru, că nu prea își permiteau cheltuielile guvernamentale pe care le aveau de făcut. Și s-a ajuns în prezent ca, nu știu, peste 97-98% dintre tranzațiile cu băncile să fie online, rețetele eliberate de către medici să fie în format electronic, diverse alte elemente care țin de digitalizare sunt extrem de prezente. Și atunci, până să devenim noi un exemplu, cred că ar trebui să vedem cum au făcut alții, ca să nu trebuiască să descoperim pe propria piele eventuale sincope de evoluții”, spune Folcuț.