Cât costă Paștele în 2025? Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie, BNR: Deficitul injectează bani în economie care se transformă în consum. Prea multă cerere, prea puțină ofertă, avem acest dezechilibru al prețurilor

• În 2024, inflaţia medie este de 5,6%.
• În 2024, salariul mediu crește cu 11,4%, iar pensia medie cu 40%.
• În ultimii 3 ani, preţurile cresc cu 30%.
• În ultimii 3 ani, salariile cresc cu 48%, iar pensiile cu 58%.
• Popa, BNR: Inflația ajunge la 3,8% la final de 2025.
• Popa, BNR: În 2026, inflația ajunge sub 3,5%.
• Popa, BNR: E necesar ca deficitul fiscal să fie redus.
• Popa, BNR: Consolidarea fiscală nu mai poate aştepta.
• Cristian Popa este membru în Consiliul de Administraţie al BNR.
• Eurostat: România are a 2-a cea mai mare inflație din Europa.
• Cheltuielile de personal au +16,2% în primele 2 luni din 2025/2024.

Urmează cel mai scump Paște din istorie? Asta vor băncile centrale. Să avem „cel mai scump Paşte din istorie” în fiecare an, pentru că ţintesc o rată pozitivă a inflaţiei, spune Cristi Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR.

Motivul e simplu. Băncile centrale vor să evite DEFLAȚIA, adică fenomenul economic opus inflației. Aşa funcţionează sistemul monetar actual. Acest regim, de ţintire a inflaţiei, este adoptat peste tot în lume. În România, ţintim 2,5%, plus/minus un punct procentual.

Dar România are încă cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană, în medie, cu excepţia Bulgariei. Indicele nivelului preţurilor, raportat la media UE şi calculat pentru achiziţiile individuale de bunuri şi servicii de către gospodăriile populaţiei, este de 61,1%. Doar Bulgaria se află sub acest nivel, la 59,2%. Media Uniunii Europene este, desigur, 100. Per total, în ultimii 3 ani, preţurile au crescut cu 30%, salariile cu 48%, iar pensiile cu 58%. Concluzia: Paştele va fi mereu mai scump de la an la an, spune Cristi Popa.

Ce spune Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie, BNR, pentru Aleph Business?

De ce un Paște mai scump an de an este prielnic pentru economie? De ce este inflația mai bună pentru economie decât deflația? Cum le explicăm tuturor că o stagnare sau chiar o scădere a prețurilor nu este benefică pentru economie și, într-un final, NICI pentru cosumatori sau pentru cetățeni?

„Aș începe prin a spune că, cu siguranță, nu e nicio bucurie că paștele este mai scump, nimeni nu-și dorește să plătească mai mult pe bunuri și servicii, însă cred că este important să ne uităm la realitatea din jurul nostru și să vedem că toate băncile centrale din lume țintesc această rată de inflație, care, la fel, este important de spus, țintesc o inflație mică. Stabilitatea prețurilor o definesc printr-o țintă de inflație de 2-2,5%, nu 16,8% cât a fost vârful inflației în România, cu siguranță nu era ok, nu 5% cât este în prezent.

Desigur, ne dorim ca această rată a inflației să coboare, însă realitatea este că în acest regim, de peste tot din lume, practicat de zeci de ani deja, ținta este băncile centrale vor să scumpească, în general, coșul de consum, însă cu 2-2,5%, nu cu mai mult. Tot important de spus este că noi în România avem o convergență puternică față de mediile europene. Este total nerealist să ne dorim salarii ca în Europa și prețuri ca în România. Pentru că bunurile, serviciile conțin foarte multă muncă, conțin salarii și am dat în articolul meu de opinie acest exemplu cu frizerul. Dacă frizerul în România are salariul egal cu frizerul din Germania, atunci fie și costul unei tunsori este același, fie al nostru trebuie să tundă mult, mult mai mult. Și chiar am făcut o glumiță acolo că probabil nu ne-ar tunde prea drăguț.

Deci ajungem la această chestiune de productivitate și, cum ați spus și dumneavoastră, în România încă avem cele mai mici, aproape cele mai mici prețuri din Europa, deci suntem încă într-o poziție bună din acest punct de vedere, însă procesul de convergență este o realitate, ne dorim să fim ca europenii, ne dorim să trăim ca europenii și, desigur, ne dorim salarii ca europenii, însă e greu să avem prețuri mult mai mici decât ei, atâta timp când nu suntem mult mai productivi”, spune Popa.

Cum ne încadram în ținta de 7% deficit la final de an și cum scade inflația la 3,8% în 2025 și 3,5% în 2026, cum spuneți, când avem a doua cea mai mare inflație din Europa în luna februarie, de peste 5 procente? Mai urmează măsuri?

„Vă mulțumesc pentru întrebare. Acesta este un al doilea aspect foarte important când vorbim de inflație. Ea este în general atribuită băncilor centrale, însă are legătură și cu guvernele. Guvernele pot stimula cererea prin deficitul fiscal, mai ales dacă finanțează acest deficit prin împrumuturi străine. Ce este inflația? Un fost bancher central al Băncii Angliei, guvernator al Băncii Angliei, a spus definiți-o foarte simplu. Prea mulți bani alergând după prea puține bunuri. Deficitul injectează bani în economie care se transformă în consum. Prea multă cerere, prea puțină ofertă, avem acest dezechilibru al prețurilor. Deci, pe scurt, ce vreau să spun este că și deficitul fiscal contribuie la inflație. O stopare a creșterii și o reversare a acestuia ajută desigur în sensul reducerii inflației.

Este important că guvernul pare hotărât de data aceasta să reducă acest deficit. Se pare că vedem și primele semne. Mi-ar fi greu să comentez asupra cifrelor efective realizate la ianuarie sau februarie. Însă, am spus-o și în opinia publicată, nu mai avem timp. Este imperios necesar să reducem deficitul. Am agreat cu Comisia Europeană o traiectorie. Timp de șapte ani să reducem cu 0,7 puncte procentuale acest deficit. Nu mai avem îngăduință. Agențiile de rating își pierd răbdarea cu noi și la fel, nu mai avem mult timp până când își vor pierde de tot răbdarea. Este nevoie și cred că începem să intrăm pe această traiectorie. Deloc ușoară. Sunt sigur că nu e ușor să plafonezi cheltuielile, să reduci cheltuielile în aparatul guvernamental, însă este foarte necesar. Ne va ajuta și în ceea ce privește nivelul inflației. Prognozăm un impuls fiscal negativ. Prognozăm că inflația va beneficia, va fi redusă și datorită acestui deficit care începe să se reducă de anul acesta”, adaugă Popa.