- Taxa de 1% din CA afectează industria prelucrătoare.
- Industriile auto și metalurgiei sunt afectate.
- Taxa reduce marjele de profit și afectează planurile de investiții.
- Biriș, avocat: Măsura subminează economia națională.
- Patronatele cer revizuirea măsurii.
- Taxa de 1% din cifra de afaceri costă Dacia 30 mil. euro anual.
Supraimpozitarea cu 1% din cifra de afaceri impusă marilor companii afectează industria prelucrătoare din România. Taxa reduce marjele de profit și afectează planurile de investiții ale firmelor prelucrătoare. Multe firme, inclusiv din sectorul auto, metalurgie și construcții sunt afectate.
Advertisment
Gabriel Biriș, avocat de business, spune, într-o postare pe Facebook, că astfel de măsuri subminează economia națională, în special în sectoarele deja afectate de dificultăți economice globale, iar companiile mari analizează mutarea producției în țări cu regim fiscal mai favorabil. Patronatele cer revizuirea măsurii pentru a evita scăderea competitivității economiei românești.
Un exemplu concret este Dacia. Care suportă costuri anuale de 30 mil. euro din cauza supraimpozitării. Vicepreședintele companiei, Mihai Bordeanu, spune că taxa afectează direct producătorul auto. Și că limitează resursele pentru investiții și dezvoltare.
Titlurile zilei
Ce spune Ioana Arsenie, strateg financiar, pentru Aleph Business?
Sunt impozitele pe cifra de afaceri problematice, mai ales într-o perioadă în care economia europeană și, implicit, cea românească, traversează dificultăți majore?
„Da, și în Europa a venit acea reglementare cu minim 15% impozitare în fiecare jurisdicție pentru companiile din grupuri foarte mari. Deci, cumva, peste tot încercăm să reținem profiturile și să le taxăm la nivel național și a fost destul de mult în vogă această agresiune asupra multinaționalelor respectiv, repatrierea profiturilor, acea tendință de a nu impozita în România, în condițiile în care, cumva, lucrurile sunt ușor exagerate.
Cota de impozitare 16% este una redusă și, cu excepția unor cazuri izolate, companiile nu ar face acest lucru în mod voit, să trimită profiturile, să nu le impoziteze aici, să prefere să le impoziteze în Franța sau Germania, de exemplu. Totuși, în măsura aceasta vine și presupune, acuză companiile care fac o marjă sub 6%, că nu e un model economic fiscal viabil pentru România. Condițiile în care sunt domenii de activitate, cum bine ați precizat, în care, poate, într-o perioadă, de exemplu, de investiții sau într-o perioadă mai slabă economic, cum a fost, de exemplu, pentru agribusiness sau agroalimentar, sau chiar urmează de genul zona de construcții, aceasta este realitatea, poate, în anumiți ani. Și venim și punem suprapresiune pentru aceste sectoare, care, evident, se duce dincolo de acel moment de șoc, să zicem, al anunțării măsuri”, spune Arsenie.
„Mai departe, evident, companiile acestea, care sunt mari și au capacitate, își fac o planificare, o strategie fiscală de optimizare și, cu siguranță, vor vedea cum balansează, cum jonglează între impozitul pe profit și acest impozit, așa încât să țină această sarcină fiscală, acest total al impozitului, până la urmă, că totalul ne interesează, la un nivel cât mai mic. Deci, până la urmă, și statul ar trebui să-și pună întrebarea asta după 2024, până la urmă reușim să colectăm mai mult, că da, avem o mie de companii care sunt în această plajă.
De la acestea, probabil că de la un sfert, o treime colectăm mai mult, dar comparând per total impozitul pe profit plus acest impozit minim, obținem mai mult sau, de fapt, mutăm sumele de la unul la altul. Deci, sunt multe aspecte și, totuși, e o măsură total neprietenoasă cu mediul de afaceri și cu investitorii străini. Nu sună tocmai bine să vii să fi anunțat că ai acest impozit care nu este un impozit fiscal, economic de o logică sănătoasă”, adaugă ea.
Există soluții pentru companiile din sectorul auto, metalurgie și construcții? Și care sunt ele?
„Dacă vorbim de auto, vorbim de produse cu valoare mare. Cumva un 1% la prețul produsului se poate absorbi, până la urmă. Că, până la urmă, compania își pune această întrebare, poți să transferi taxa în preț și aici, de fapt, ne gândim ce se va întâmpla. Dacă vorbim de panificație moale și panificație unde marjele sunt chiar mici, ce facem? Sunt produse commodities, creștem prețurile, ce se întâmplă la consumator. Este un nivel de analiză care va avea impact cumva mai târziu în economie.
Ne bucurăm să colectăm acum, dar să vedem ce se va întâmpla mai târziu. În același timp, acolo unde nu putem merge la preț, compania se gândește ce bugete ajustează. Se gândește dacă taie din salarii, din marketing, din alte lucruri. Și toate lucrurile astea tot în economie se duc și tot în consum. Și e un ciclu cu totul complex. Așa că o astfel de taxă, din nou, invalide din punct de vedere logic, economic, fiscal, nu ne ajută decât foarte puțin”, spune Arsenie.
Ce vrea mediul de business de la Guvern?
„Vrem să nu mai avem sărbători de Crăciun cu calcule fiscale. Deci ar fi bine să rămânem pe o reglementare clară pentru anul în curs, să nu fie schimbări de genul acesta. Și cumva în zona de taxare a muncii ar trebui să vedem cum facem, pentru că în continuare este o povară fiscală destul de mare pentru companii și e destul de greu să ținem oamenii buni în companii, cel puțin la nivel de IMM-uri”, conchide ea.