- Guvernul mizează pe o creștere a veniturilor de 16%, susținută în mare parte de fondurile PNRR, și pe o reducere a deficitului la 7% din PIB, însă mediul de afaceri este sceptic în privința sustenabilității acestor estimări, scrie ZF.
- Creșterile de taxe și înghețările salariale din sectorul public ar trebui să stabilizeze finanțele, dar fără o eficientizare a cheltuielilor publice, deficitul ar putea scăpa de sub control.
- Industria mobilei, cândva un sector competitiv, suferă un declin de 35% în producție din cauza creșterii prețurilor la lemn, energie și salarii, ceea ce pune sub semnul întrebării perspectivele pentru 2025.
Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, consideră că bugetul pe 2025 este unul optimist, mizează pe creșterea economică și reducerea cheltuielilor pentru a scădea deficitul, scrie ZF.
Advertisment
„Creşterea pe venituri pare mare şi nu ne dăm seama de unde vine scăderea deficitului. O mare parte din creşterea de venituri vine din PNRR. Estimează că vor intra 26 mld. lei din PNRR, probabil sunt toate tranşele acolo”, spune Radu Burnete.
Guvernul estimează că veniturile vor crește cu 16%, în timp ce cheltuielile vor crește cu 10%, ceea ce ar duce deficitul bugetar la 7% din PIB, față de 8,7% în 2024. O mare parte din creșterea veniturilor ar urma să vină din fondurile PNRR și sunt estimate încasări de 26 miliarde lei.
Titlurile zilei
Care sunt măsurile fiscale și riscurile asociate?
Guvernul susține că măsurile implementate la începutul anului, precum majorările de taxe și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, vor fi suficiente pentru a menține deficitul în limitele asumate.
Reprezentanții executivului rpomit că nu vor introduce alte creșteri de taxe în 2025. Cu toate acestea, mediul de afaceri rămâne sceptic și subliniază că fără o eficientizare reală a cheltuielilor publice, ținta de deficit ar putea fi dificil de atins.
Care este prognoza economică?
Bugetul este construit pe o prognoză de creștere economică de 2,5%, susținută și de inflație.
Totuși, dependența economiei românești de Germania, afectată de tarife vamale și încetinirea industriei, ridică semne de întrebare asupra sustenabilității acestei creșteri.
Pesimismul în rândul investitorilor este în creștere și multe proiecte sunt suspendate din cauza incertitudinilor economice.
„Suntem expuşi la economia Germană, care este expusă la tarifele vamale. E un mare semn de întrebare dacă economia va creşte în parametrii prognozaţi, mai ales la industrie. Pesimismul pe care noi îl resimţim este destul de mare. Sunt multe investiţii care au fost puse pe hold”, spune Radu Burnete.
Industria mobilei este un sector în declin
Nadina Nedelea, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România, atrage atenția asupra dificultăților din industria mobilei, un sector care era exportator net, dar care înregistrează o scădere a productivității cu 30% în ultimii ani.
Între 2016 și 2023, valoarea producției industriale din acest domeniu scade cu 35%, din cauza creșterii costurilor la lemn, energie și forță de muncă.
Prețurile impuse de Romsilva au un impact direct asupra întregii industrii, ceea ce face ca 2025 să nu aducă perspective mai bune pentru acest sector.
„Industria mobilei aducea un plus la balanţa comercială de 1,5 mld. euro. Valoarea producţiei industriale de la 2016 la 2023 a scăzut cu 35%. Din cauza preţurilor la lemn, energie şi costul cu oamenii. Romsilva, dacă creşte preţurile, cresc preţurile şi din administrare privată”, spune Nadina Nedelea.