- România are 28,5 miliarde de euro prin PNRR, dar absorbția fondurilor avansează lent.
- Birocrația și întârzierile întârzie investițiile, cu doar 9,4 miliarde încasate și 4,1 miliarde cheltuite până acum.
- Reformele stagnează, iar educația, sănătatea și infrastructura riscă să rămână doar pe hârtie.
România are la dispoziție 28,5 miliarde de euro prin PNRR, o oportunitate istorică de modernizare. Cu toate acestea, întârzierile și birocrația amenință absorbția fondurilor, iar riscul de a pierde miliarde devine tot mai real.
Advertisment
Până acum, doar o mică parte din bani sunt investiți, iar reformele esențiale pentru educație, sănătate și infrastructură riscă să rămână doar pe hârtie.
Ce spune FINI, director editorial, ZF, pentru Aleph Business?
Care sunt motivele pentru care România este întârziată în implementarea PNRR? Cum putem reuşi să creştem rata de absorbţie a fondurilor?
„Păi așa, ca să pun ghilimele, în primul rând ar părea că nu avem nevoie de bani. Este un haos total cu acest PNRR. Noi ne-am asumat niște obligații, nici nu am știut foarte bine ce ne asumăm.
Titlurile zilei
În al doilea rând, pare că Guvernul, care este Guvernul Ciolacu 2, care este identic cu Guvernul Ciolacu 1, nu are ca prioritate îndeplinirea obligaților din PNRR și luarea de bani. Adică noi avem cea mai ieftină resursă de finanțare a unor proiecte de investit în România. Că sunt proiecte digitale, că sunt proiecte de reformă a administrației publice, că sunt proiecte de infrastructură”, spune FINI.
„Deci, repet, noi avem nevoie de acești bani și preferăm fie să-i ținem la BNR și să nu îi cheltuim, adică să investim, fie să nu îi tragem, pentru a nu supăra administrația publică din România. Deși acum avem niște bani care sunt deja luați la PNRR, dar nu am îndeplinit niște obligații legate de reforma conducerii companiilor de stat și sistemul pensiilor speciale.
Așa că mai bine preferăm să pierdem 3 miliarde de euro decât să facem ceva. Și în ritmul ăsta, nu numai că nu tragem banii din PNRR, ci vom intra în criză de finanțare bugetară. Dar Guvernul pare să nu fie.
Guvernul Ciolacu 2, repet, identic cu Guvernul Ciolacu 1, pare să nu aibă nicio problemă din acest punct de vedere. Mai bine plătim dobânzi de 7,9%, 8%, ca să facem rost de bani pentru deficitul bugetar și finanțarea datorilor, decât să luăm bani cu 1-2%”, adaugă FINI.