- Un angajat din București câștigă, în medie, 5.500 lei pe lună.
- Cluj-Napoca are salarii mai mici cu 500 de lei decât are București.
- Brașov și Timișoara oferă salarii medii de 4.700 lei și 4.600 lei, în medie.
- Giurgiu și Vrancea au cele mai mici salarii, sub 3.700 lei net.
În 2025, harta salariilor din România arată tot mai clar: Bucureștiul conduce, dar Clujul îl urmează imediat. Diferența? Aproximativ 500 de lei în favoarea capitalei.
Advertisment
În marile orașe, unde IT-ul și industriile creative fac legea, competiția nu e doar pe talente, ci și pe salarii.
Bucureștiul oferă cele mai mari salarii medii din țară în 2025, cu un nivel de 5.500 lei net pe lună, potrivit celui mai recent raport publicat de platforma eJobs.
Titlurile zilei
La polul opus, cele mai mici venituri au fost raportate în județele Giurgiu, cu 3.520 lei, Vrancea cu 3.700 lei și Covasna cu 3.800 lei.
Ce factori stau în spatele diferenței de salarii dintre București și Cluj-Napoca în 2025?
„Între București și Cluj nu sunt diferențe mari de salarii. Tocmai ați spus că au ajuns la 500 de lei. Erau mult mai mari înainte. Mult mai semnificativă e diferența dintre București, Cluj și toate celelalte, care arată o polarizare extremă, aș putea să spun, și o polarizare crescândă. Totul se polarizează în România și asta e un semn foarte rău. Se polarizează și geografic și din toate punctele de vedere. Se polarizează diferențele dintre județe, sat, oraș. Se polarizează, vorbind acum din punctul meu de vedere, diferențele de nivel managerial. Managerii din București, de exemplu, dacă îi compari cu manageri din alte județe, diferența e foarte mare și e semn rău ăsta. Semn rău și pentru societate, și pentru economie, și pentru tot”, spune George Butunoiu, Head Hunter Specialist, pentru Aleph Business.
Se va accentua această diferență sau se va reduce în următorii ani?
„Se va accentua, fiindcă oamenii au tendința naturală să meargă toți acolo unde e mai bine. Deocamdată e mai bine în București și în Cluj și nicio șansă să se schimbe prea mult. Și singurii care pot să fac ceva sunt
politicienii. Doar la nivel politic și doar la nivel central. Și ca să dau un singur exemplu, străzile și autostrăzile. Acum, oamenii sunt captivi în marile orașe, fiindcă nu se pot deplasa cu ușurință către alte zone. Dacă ar fi niște străzi, niște autostrăzi, imediat s-ar vedea diferența. Ar migra oamenii din zonele astea foarte aglomerate, pe care nu le iubesc deloc. Să nu credeți că multor bucureșteni le place să trăiască în București sau celor din Cluj. Mulți ar vrea să stea la Sibiu sau în alte zone. Însă nu se pot mișca așa cum se mișcă francezii sau nemții sau americanii. Cu multă ușurință. Deci, condiția absolut elementară și cea mai importantă e construcția de autostrăzi și de mijloace de transport, din astea foarte competitive, trenuri de mare viteză, ca să se poată mișca oamenii. Vor să se ducă și în alte locuri, să deschidă business-uri acolo, să facă angajări acolo, dar nu pot, din cauza infrastructurii. Ce merge bine în România în momentul de față e doar internetul. Ok, a făcut și internetul. Are o contribuție semnificativă dacă se dezvoltă totuși alte județe. Însă nu e. Nu e suficient”, continuă el.
Cum pot angajatorii și autoritățile locale să mențină competitivitatea salarială fără să alimenteze dezechilibre între regiuni?
„E vorba de cerere și ofertă. În afară de șosele și de infrastructură, să nu credeți că au nevoie prea mult cei din business de autorități. De multe ori când încearcă să facă, cel mai multă încurcă. Deci să facă infrastructura și tot restul fac oamenii din business și antreprenorii. Tot. Și se reglează toate de la sine”, încheie George Butunoiu.