Bogdan Maioreanu, analist eToro România: „Se separă economia de piețe” în 2026, cu focus pe AI, dobânzi și active crypto

• eToro: Investitorii români nu au încredere în economia locală
• eToro: 26% investitori pun inflația pe primul loc la îngrijorări
• eToro: 52% din portofolii au cryptoactive

Investitorii români sunt pesimiști privind evoluția economiei, dar încrezători în veniturile lor, arată un sondaj eToro pentru trimestrul al patrulea din 2025. 70% dintre ei spun că nu au încredere în perspectivele economiei locale, același nivel că în trimestrul anterior. Această neîncredere este explicabilă prin inflația persistent ridicată (cea mai mare din UE), deficitele bugetare mari, creșterea lentă a economiei și incertitudinile legate de reformele fiscale și noile majorări de impozite așteptate în 2026. Principalele preocupări ale investitorilor sunt inflația (26%), riscul unei recesiuni globale (25%), starea economiei românești (18%) și posibilele conflicte internaționale (13%). Portofoliile investitorilor români includ în proporție de 50% acțiuni locale, 42% acțiuni străine, 52% criptoactive și 75% numerar. În viitor, doresc să-și crească expunerea în tehnologie (20%), servicii financiare (18%), energie (15%) și imobiliare (10%).

De ce nu au încredere investitorii români în economia României și către ce investiții se orientează? Ce spune Bogdan Maioreanu, analist de piață, eToro România, pentru Aleph Business?

El spune că răspund investitori, adică români cu educație financiară peste media țării, iar neîncrederea vine din creșterea lentă, deficitul bugetar și măsurile luate pentru reducerea deficitului, care cresc incertitudinea. Potrivit lui, inflația rămâne ridicată și, pentru 2026, apar și alte surse de incertitudine, precum majorarea salariului minim și creșterea impozitelor.
El punctează însă o „separare clară” între percepția asupra economiei și sentimentul față de piețele financiare, după un 2025 pe care îl descrie ca puternic până acum. Maioreanu spune că piețele se uită spre viitor, în timp ce economia reală măsoară producție, locuri de muncă și venituri actuale și trecute, iar neîncrederea în economia românească nu se vede în piață, unde indicele IBER are o creștere de 40% în 2025. El mai spune că încrederea în portofolii urcă la 82%, de la 72% în trimestrul anterior, iar interesul pentru tehnologie, servicii financiare, energie și imobiliare vine din zonele unde investitorii văd cele mai mari profituri în 2025.

Urmează o corecție în piețe în contextul scăderilor recente și al alegerilor din SUA din noiembrie 2026?

Bogdan Maioreanu spune că este greu de spus dacă urmează o corecție, iar alegerile sunt încă departe. El indică însă un factor de incertitudine care continuă și în 2026, legat de deciziile președintelui Donald Trump, și adaugă posibilitatea unor mișcări în Partidul Republican, într-un context de sondaje negative și neîncredere ridicată în politicile economice ale administrației americane.
Pentru 2026, el spune că investitorii se uită la patru axe: calitatea fundamentelor corporative, divergența de politică monetară între regiuni, redistribuirea atenției dinspre „cei șapte magnifici” către ecosistemul extins de AI și consolidarea cryptoactivelor ca active instituționale. El explică faptul că AI-ul își extinde investițiile către centre de date, semiconductori, energie, infrastructură de rețea și memorii, iar pe crypto notează că 52% dintre investitori au cryptoactive în portofolii. Maioreanu punctează și că „corecțiile sunt normale și sănătoase” și spune că, până la alegeri, apar și corecții, și decizii politice care influențează economia.

Ce variante are Fed pentru următoarea ședință, având în vedere CPI-ul, șomajul la 4,6%, datele NFP și posibilul efect al shutdown-ului asupra datelor?

Bogdan Maioreanu spune că Fed intră în 2026 „între ciocan și nicovală”, adică hawkish pe inflație și dovish pe piața muncii, într-un context de șomaj în creștere și semne de slăbiciune. El arată că piața așteaptă o creștere a CPI de 3,1% de la an la an și spune că, dacă inflația continuă să urce și rămâne departe de ținta de 2%, Fed poate să se oprească din programul de scăderi de dobânzi și să analizeze datele.
El mai spune că shutdown-ul și întreruperea colectării unor date, mai ales pentru octombrie, nu fac cifrele „false”, dar cresc marja de eroare și fac Fed mai prudent în a trage concluzii dintr-un singur raport. Maioreanu spune că, potrivit FedWatch, piața vede menținerea dobânzii în ianuarie și două scăderi pe parcursul lui 2026, iar pe inflație notează că lipsa datelor din octombrie și distorsiunile sezoniere, inclusiv efectele Thanksgiving, fac raportul din noiembrie mai greu de interpretat ca parte dintr-un trend. Concluzia lui este că imaginea devine mai clară după datele din decembrie și că asta reduce probabilitatea unor mișcări bruște, în favoarea unor decizii graduale, pe un set mai lung de date.