Bogdan Maioreanu, analist de piață, eToro România: Nu suntem aproape de o criză, dar guvernul va trebui să acționeze pentru a rezolva această problemă a deficitului bugetar

• Datoria și deficitul bugetar al României necesită un plan credibil.
• Situația datoriei României seamănă cu cea a Greciei din 2009-2012.
• Datoria publică a României ajunge la 56,3% din PIB în februarie.
• Datoria publică a României ajunge la 63% din PIB până în 2026.
• Situația globală actuală este mai complexă decât era acum 15 ani.
• S&P și Fitch acordă ratinguri de credit BBB-, cu perspectivă negativă.
• Moody’s acordă ratingul Baa3, tot cu perspectivă negativă.
• România se află la un singur nivel fragil deasupra categoriei „junk”.
• Toate cele 3 agenții recomandă reducerea deficitului bugetar.

Datoria și deficitul bugetar al României necesită un plan de acțiune credibil, spune Bogdan Maioreanu, analist de piață la eToro România.

Datoria publică a României a ajuns la 56,3% din PIB în februarie 2025 și este însoțită de unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, de 9,3% din PIB în 2024. Iar estimările arată că datoria urmează să crească la 63% până în 2026 și 70% până în 2028.

România e la un pas de junk, asta arată ratingurile oferite de S&P, Fitch și Moody’s. Iar cele 3 agenții recomandă reducerea deficitului bugetar și au avertizat asupra provocărilor legate de implementare, fără măsuri fiscale decisive și credibile.

Dincolo de evitarea posibilei pierderi a finanțării UE, viitorul guvern al României ar trebui să abordeze provocările legate de deficit și datorie prin reforme guvernamentale și fiscale, un plan credibil și o strategie de implementare realistă, mai spune Bogdan Maioreanu.

Ce spune Bogdan Maioreanu, analist de piață, eToro România?

„În opinia mea, asta este ceea ce a lipsit cam tuturor guvernelor de până acum. Adică, am avut o groază de declarații politice, am avut și niște acțiuni minore, de genul, dacă îmi aduc bine aminte, vom tăia posturile care sunt neocupate, dar un plan de acțiune și de restructurare a guvernului nu am avut până în acest moment.

Eu cred că este mult mai simplu, din punctul de vedere al oricărui guvern, să spună: cresc taxele, pentru că aici, în zona de taxare, mai ales în zona taxelor care se colectează, dacă crești taxele vei mări veniturile la buget. Dar mediul economic din România așteaptă să vadă totuși și o reducere pe zona de costuri și cred că în acest moment acesta este locul unde viitorul guvern ar trebui să lucreze extrem de intens.

Noi, dacă ne uităm din punctul de vedere al datoriei externe a României, raportat la PIB, suntem mult sub datoriile, de exemplu, cele mai mari pe care le vedem la nivel mondial. 235% din PIB este datoria Japoniei, 135% Statele Unite, în Europa avem Grecia cu 154%, dar acolo știm ce s-a întâmplat în timpul crizei datoriilor suverane, Italia este la 135%, deci dacă ne comparăm cu aceste țări, datoria României nu se află la un nivel foarte ridicat, dar problema României, problema principală în acest moment este deficitul bugetar.

Și aici, din punctul meu de vedere, m-am uitat la știri, toată lumea negociază, dar cred că mediul de afaceri așteaptă un plan, așteaptă predicții, așteaptă ca tot ceea ce se întâmplă în domeniul fiscal să devină predictibil, să vedem că nu doar prin măriri de taxe acest guvern care va veni va rezolva problema deficitului bugetar, ci și prin crearea unui guvern mai eficient. Și pentru asta este necesar un plan, este necesar ca cineva să facă o analiză, să vadă ce anume din guvernul României sunt structuri critice, ce poate fi restructurat, în așa fel încât să avem un stat mult mai slab, ca să spun așa, nu mă refer la putere, ci să fie mai agil și să poată să ofere servicii mai bune cetățeanului.

„Aici cred că asta este, de fapt, ceea ce noul guvern va trebui să facă. Și anume să ia în calcul toate aceste elemente și să vină cu acel plan de care am vorbit. Dacă vorbim specific însă ce înseamnă o reducere a ratingului suveran al unei țări la nivelul junk, poate să fie un eveniment semnificativ în ochii investitorilor.

De exemplu, există mulți investitori instituționali care au acorduri care le limitează capacitatea de a investi în instrumente junk sau non-investment grade, care sunt considerate riscante. O reducere la junk, deci, ar putea reduce investițiile în obligațiunile românești.

Ar putea, de asemenea, să crească costurile împrumuturilor, atât pentru guvern, dar și pentru sectorul privat. Și asta ar avea un impact negativ asupra veniturilor companiilor și, prin urmare, și asupra prețurilor acțiunilor. Iar o vânzare masivă de obligațiuni și acțiuni de către investitorii instituționali, de către investitorii internaționali, ar putea să însemne o presiune pe deprecierea semnificativă a leului.

De asemenea, ar putea să inducă volatilitate pe burse în condițiile în care investitorii vor reanaliza riscurile și poate vor migra spre active mai sigure. Dar vreau să fac o remarcă aici. Am făcut în articolul din care ați citat la început o comparație cu începuturile crizei din Grecia. Diferența majoră în acest moment între România și Grecia este că noi mai avem ceva timp la dispoziție. Dar avem nevoie și de o acțiune decisivă a noului guvern care să rezolve această problemă. Nu să așteptăm până în ultimul moment când lucrurile vor deveni mai dificil de rezolvat. Deci asta este părerea mea. Nu suntem aproape de o criză, dar guvernul va trebui să acționeze pentru a rezolva această problemă a deficitului bugetar”, spune Bogdan Maioreanu.