- Glăvan: Rata impozitării acționarilor unei firme poate ajunge la 30%.
- Glăvan: România va impozita firmele mai rău decât Grecia.
- Glăvan: Creșterea impozitării producției duce la o scădere a ofertei.
- Glăvan: Asta înseamnă prețuri mai mari pentru toate produsele.
- Glăvan: Creșterea impozitării nu este un factor incluziv.
- Glăvan: Dacă guvernăm ca în Grecia, ca în Grecia o să sfârșim.
- Măsura propusă: impozitarea tranzacţiilor bursiere cu 10%, ca-n 2023.
- În prezent, impozitele sunt de 1% sau 3%.
- În prezent, pierderile nu sunt deductibile.
- În 2023, cu impozitul de 10%, pierderile erau deductibile.
Creșterea impozitului pe dividende ar duce rata de impozitare a acționarilor unei firme la aproape 30%, adică dublă față de cea din Bulgaria! Și nici nu am pus la socoteală CASS pe dividende.
Advertisment
Practic, România va impozita firmele mai rău decât Grecia, ca să nu mai vorbesc de Ungaria sau de Estonia.
Care sunt efectele creșterii impozitării producției?
1:Oferta scade, ceea ce înseamnă prețuri mai mari pentru toate produsele.
Și 2: Mobilitatea socială scade. Creșterea impozitării nu este un factor incluziv. Nu încurajează înființarea de firme, intrarea pe piață și competiția, ci le descurajează.
Titlurile zilei
Putem să guvernăm ca în Grecia, dar atunci fix ca în Grecia o să sfârșim, spune Bogdan Glăvan, economist.
Ce spune Bogdan Glăvan, economist?
„Este foarte complicat ca în România să existe măsuri alternative fiscalității. Măsurile alternative fiscalității țin de capacitatea reglementărilor, de birocrație. Ori acești factori se schimbă foarte greu, foarte lent. Sigur că noi trebuie să țintim către ușurarea climatului de afaceri, însă asta din motive evidente, care țin de capabilitatea decidenților, a resursei umane, a funcționărimii. Nu se poate scăpa în felul acesta. Și atunci fiscalitatea rămâne principalul factor de competitivitate. Adică principalul factor care decide dacă merită să vii în România sau să construiești o afacere în România dacă ești român.
Unul la mână, chiar dacă vorbim sau putem avea o scădere a deficitelor bugetare pe termen scurt, foarte important este ca măsurile fiscale să aducă mai mulți bani la buget pe termen lung. Pentru că dacă nu aduc bani pe termen lung, atunci peste un an sau 2 sau 3 vom fi exact în situația în care suntem astăzi. Revenind la ce m-ați întrebat. Cred că un lucru foarte bun care se întâmplă în Estonia și în alte state este acest impozit unic pe care îl plătește acționarul unui firme atunci când îl retrage banii.
Deci nu există impozit pe profit pe care să îl plătești anual de fiecare dată când obții profit și apoi impozit pe dividende. Nu există această biocrație a impozitării pe profit. Plătești doar atunci când scoți bani în firmă. Iar taxa respectivă este semnificativ mai mică, 22% în Estonia, 17% în Singapore, deci semnificativ mai mică decât impozitarea combinată din România. Sigur că dacă s-ar aplica așa ceva în România am putea vedea o scădere a veniturilor bugetare. Îți repet, important este aspectul pe termen lucru. Pentru că nu putem să guvernăm ca un șofer care a luat carnetul de conducere și se uită la 300 de metri în fața mașinii la gropi. Nu, un șofer bun se uită la distanță, se uită în față, se uită înainte. Încearcă să anticipeze ce se întâmplă. Asta face diferența între un șofer bun și un șofer începător.
Din capul locului vreau să spun că pentru susținirea antreprenoriatului eu dezavuez de fapt aceste scheme de împărțit bani publici la 60 de antreprenori ca să subvenționăm antreprenoriatul. Și politica alternativă este aceea de menținere a unui regim fiscal competitiv și a unei birocrații minimale. Problema de fond a României este că ea s-a depopulat. Și vedem acest lucru și în numărul antreprenorilor. Nu sunt foarte mulți care au firme. Vedem că dinamica este în scădere.
Firmele se închid, se radiază. Sectorul privat este în criză, a fost comprimat în acești ultimii ani prin creșteri subceptive de taxe. În urmare, ce trebuie făcut aici este, dacă nu scăderea taxelor, atunci măcar menținerea lor, păstrarea unui sistem fiscal competitiv în raport cu vecinii. Pentru că dacă nu, oamenii vor pleca pur și simplu. De ce să îți iei o firmă în IT, mai ales? În România, când poți să o deschizi la vecini? De ce să operezi în România, deci nu are sens. Suntem într-o lume globală și trebuie să ne intre bine în cap că nu mai putem noi să fixăm taxe, prețuri în România după cum ne taie capul. Pentru că efectele economice vor veni imediat”, spune el.