BNR atrage atenţia că sistarea măsurilor de sprijin guvernamental şi costurile ridicate ar putea duce la noi restructurări sau falimente. Banca Naţională estimează o inflaţie de 7% în decembrie 2023 şi temperarea mult mai modestă a creşterii economiei în S1/2023 comparativ cu previziunile anterioare.
Advertisment
BNR a atras atenţia, în minuta şedinţei de politică monetară, că există riscul ca unele firme să întâmpine dificultăţi în a rămâne profitabile sau viabile, în contextul costurilor ridicate, coroborat cu sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum şi cu nevoia de tehnologizare, ce s-ar putea solda cu noi restructurări sau falimente de firme, relatează ZF.
” S-a observat din nou că, pe orizontul mai îndepărtat de timp, capacitatea unor firme de a se menţine viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi probabil testată şi de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum şi de nevoia de tehnologizare, ce s-ar putea solda cu noi restructurări sau falimente de firme. Au fost, de asemenea, evocate tendinţe de natură structurală, precum extinderea automatizării şi digitalizării, alături de recursul în creştere la angajaţi extracomunitari, ce vor influenţa probabil tot mai pregnant condiţiile de pe piaţa muncii”, se precizează în comunicatul BNR.
În plus, membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale sunt de părere că este nevoie de monitoriarea atentă a evoluţiilor de pe piaţa muncii, date fiind inclusiv problemele structurale cronice ale sectorului, ce ar putea antrena majorări salariale considerabile în anumite domenii, mai ales în contextul inflaţiei încă ridicate.
BNR apreciază că este totuşi de aşteptat ca, în unele domenii, creşterile să fie moderate de constrângeri la nivelul firmelor venite din costurile mari cu energia şi materiile prime, precum şi de slăbirea cererii, dar şi de perspectiva unei dezinflaţii relativ alerte în acest an.
În acelaşi timp, BNR a sesizat că deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a reaccentuat în primele trei luni din 2023 tendinţa de descreştere manifestată din T3/2022, iar intenţiile de angajare pe orizontul scurt de timp au rămas pe un trend general descendent, deşi în contextul unor oscilaţii însemnate, evoluţii ce sugerează o atenuare uşoară a gradului de tensionare a pieţei muncii şi în perspectivă apropiată.
În ceea ce priveşte condiţiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit mişcarea descendentă în februarie-martie, dar în condiţiile încetinirii şi stopării acesteia spre finele perioadei.
Totodată, randamentele titlurilor de stat au consemnat creşteri în februarie, care s-au corectat integral în martie – în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune –, pe fondul revizuirilor succesive ale aşteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicilor monetare ale Fed şi BCE, precum şi al turbulenţelor provocate de falimentul Silicon Valley Bank şi Signature Bank din SUA şi de situaţia băncii elveţiene Credit Suisse.
Moneda naţională a continuat să manifeste o tendinţă de apreciere faţă de euro în primele luni din 2023, în contextul atractivităţii relative ridicate a plasamentelor în lei şi al percepţiei general favorabile asupra riscului asociat pieţelor financiare din regiune, cursul de schimb leu/euro revenind doar pentru scurt timp, în ultimele zile ale lunii martie, în proximitatea valorilor prevalente în S1/2022.
Raportul leu/dolar şi-a stopat însă mişcarea descendentă amorsată la mijlocul S2/2022, consemnând o mică creştere în februarie, urmată de o scădere similară ca amplitudine în luna martie, în condiţiile în care dolarul SUA şi-a întrerupt deprecierea faţă de euro.
În opinia BNR, riscuri la adresa evoluţiei ratei de schimb a leului continuă totuşi să vină din dimensiunea dezechilibrului extern şi din incertitudinile asociate consolidării bugetare în contextul războiului din Ucraina, precum şi din turbulenţele în sistemele bancare din SUA şi Elveţia, au atenţionat unii membri ai Consiliului.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a încetinit scăderea în primele două luni din anul curent, ajungând la 10,6% în februarie, de la 12,1% în decembrie 2022, în condiţiile în care decelerarea creşterii componentei în lei s-a temperat, sub influenţa majorării substanţiale în luna ianuarie a volumului creditelor noi acordate societăţilor nefinanciare în cadrul programelor guvernamentale.
În schimb, după ascensiunea relativ abruptă din precedentele două trimestre, dinamica anuală a creditului în valută a rămas relativ constantă, dar la un nivel deosebit de înalt, astfel încât ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă, până la 68,3% în februarie 2023, de la 68,8% în decembrie.
În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului BNR au arătat că noile date şi evaluări indică o accelerare a descreşterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din februarie, care anticipa coborârea acesteia la nivelul de o cifră în T3/2023, iar apoi la 7% în decembrie 2023 şi la 4,2% în decembrie 2024, implicând rămânerea ei uşor deasupra intervalului ţintei la finele orizontului prognozei.
BNR subliniază că reducerea ratei anuale a inflaţiei va fi antrenată în continuare de factori pe partea ofertei, mai cu seamă de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri – inclusiv ale ţiţeiului şi materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării pieţelor en-gros –, precum şi de modificarea de la 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie. Influenţele astfel exercitate vor fi resimţite mai ales pe segmentul energiei electrice şi combustibililor, precum şi pe cel al alimentelor procesate într-o oarecare măsură, afectând în consecinţă şi dinamica viitoare a inflaţiei de bază, au evidenţiat mai mulţi membri ai Consiliului.
Impactul noii configuraţii a schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie este totuşi dificil de previzionat, iar balanţa riscurilor induse de factorii pe partea ofertei la adresa perspectivei inflaţiei se înclină uşor în sens ascendent în actuala conjunctură, au convenit membrii Consiliului, evocând anunţul recent al ţărilor OPEC privind reducerea livrărilor de ţiţei, precum şi penuria de legume din Europa.
Totodată, s-a remarcat că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai intense pe orizontul apropiat de timp şi în atenuare mai graduală decât în prognoza precedentă, în condiţiile în care noile evaluări indică o temperare mult mai modestă a creşterii trimestriale a economiei în S1/ 2023 comparativ cu previziunile anterioare, după un avans peste aşteptări consemnat de PIB şi în T4/2022. Evoluţiile fac probabilă o restrângere mai moderată a excedentului de cerere agregată în prima parte a anului curent decât s-a anticipat anterior şi pe o traiectorie mai înaltă. De asemenea, ele implică creşteri anuale încă robuste ale PIB în T1 şi T2/2023, însă în decelerare treptată, au arătat membrii Consiliului.
Consumul privat va rămâne principalul determinant al creşterii anuale a PIB în T1/2023, dar o contribuţie pozitivă va fi adusă de formarea brută de capital fix, în principal pe seama activităţii din construcţii.
Un impact expansionist este posibil în acest interval şi din partea exportului net, în condiţiile în care, dinamica anuală a exportului de bunuri şi servicii a devansat-o în luna ianuarie 2023 pe cea a importurilor, care a consemnat un declin mult mai accentuat, probabil inclusiv ca efect al ameliorării raportului de schimb, au semnalat unii membrii ai Consiliului. Pe acest fond, deficitul comercial şi cel de cont curent s-au redus semnificativ faţă de perioada similară a anului trecut.
Incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă însă să genereze războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate, iar altele decurg din turbulenţele în sistemele bancare din SUA şi Elveţia, ce ar putea exercita efecte adverse prin afectarea economiilor statelor dezvoltate şi a percepţiei de risc asupra Europei Centrale şi de Est, cu impact asupra costurilor de finanţare, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
În acest context, membrii Consiliului au insistat din nou asupra importanţei atragerii fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.
Incertitudini şi riscuri mari rămân asociate însă şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri, pe de o parte, la ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul curent în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, iar, pe de altă parte, la caracteristicile execuţiei bugetare din primele două luni ale anului şi la seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în 2023, într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari finali. S-a arătat din nou că, în condiţiile actuale, un mix echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.