BNR râmâne prudentă. Csaba Balint, membru board, BNR: Dacă ne uităm la peisajul intern și ne uităm, de asemenea, la peisajul extern, cred că această decizie a fost cea mai potrivită, o decizie care transmite un mesaj prudent

• BNR menţine dobânda-cheie la 6,5%.
• Majoritatea analiştilor anticipau că banca centrală va menţine dobânda-cheie.
• BNR menționează tensiunile fiscale interne.
• BNR menționează şi riscurile în creştere pentru inflaţie.
• BNR vorbește și de efectele războiului comercial pornit de Trump.
• BNR: Rata anuală a inflaţiei rămâne fluctuantă în S1/2025.
• În 2024, BNR operează doar două reduceri ale ratei.

BNR rămâne prudentă şi menţine dobânda-cheie la 6,5%, în cea de-a treia şedinţă de politică monetară de anul acesta. Majoritatea analiştilor anticipau că banca centrală va menţine dobânda-cheie.

Motivele? În special tensiunile fiscale interne şi riscurile în creştere pentru inflaţie, la care se adaugă şi efectele războiului comercial pornit de administraţia americană Trump.

Ce spune saba Balint, membru board, BNR, pentru Aleph Business?

BNR rămâne prudentă și în ședința de politică monetară de luni. Banca centrală estimează că rata anuală a inflaţiei va rămâne fluctuantă în primul semestru din acest an. Ce urmează pentru economia României și pentru dobânda-cheie în 2025?

„În ceea ce privește decizia, cred că nu a fost o surpriză, a fost o decizie așteptată, aș zice, și firească în contextul actual. Deci, dacă ne uităm la peisajul intern și ne uităm, de asemenea, la peisajul extern, cred că această decizie a fost cea mai potrivită, o decizie care transmite un mesaj prudent. Evoluția inflației, într-adevăr, rata inflației, dinamica creșterii a prețurilor este mult mai lentă decât acum 2 sau 3 ani, însă, în continuare, rămâne destul de ridicată la nivelul, în jur de 5%. Inflația CORE a scăzut, dar în cazul în care analizăm mai atent datele, în continuare există niște presiuni.

În ceea ce privește perspectivele, așa cum am menționat și în comunicatul de presă, ne așteptăm ca evoluția inflației să rămână destul de fluctuantă și cu cele mai noi date care sugerează că ar putea să fie ceva mai ridicată decât am așteptat, în luna februarie, când am publicat raportul nostru asupra inflației. În ceea ce privește creșterea economică, ultimele cifre indică o încetinire importantă pentru trimestrul 4, însă, structura creșterii este, mai degrabă, nefavorabilă, în sensul că, consumul a sprijinit, a avut o contribuție pozitivă importantă la creștere. Pe de altă parte, investițiile, exportul net a tras creșterea în jos”, spune el.

„În ceea ce privește anul curent, ne așteptăm la o oarecare schimbare, în sensul că creșterea economică sau structura creșterii ar putea să fie mai sănătoasă. Probabil consumul va înregistra o încetinire importantă, dar ne așteptăm, în continuare, să fie pe plus. În același timp observăm și incertitudini ridicate, cred că cu toții urmărim ce se întâmplă în Statele Unite și ce fel de efecte ar putea să genereze această situație. Riscurile interne rămân ridicate, cele mai recente date, pentru luna ianuarie, februarie, indică, în continuare, un deficit bugetar destul de relativ ridicat.

Ținta de deficit, cea de 7%, pare să fie o provocare și deficitul de concurent a rămas destul de ridicat. Peste toate, mai avem și această situație, războiul comercial, taxe vamale, aș zice că putem observa schimbări fundamentale în economia la nivel global. De sigur, situația se schimbă de pe o zi pe alta, este foarte greu să facem estimări, un studiu de impact, dar, în general, dacă vorbim despre tarife, tarifele din experiențe, din istorie, din analizele empirice, știm că de obicei generează o inflație mai ridicată și reduce creșterea economică.

Însă, în fiecare economie, în Statele Unite, în Uniunea Europeană sau în China, efectele nu sunt simetrice, nu sunt la fel de semnificative. Cel mai probabil, efectul tarifelor va avea un impact important în Statele Unite, va reduce semnificativ creșterea economică, estimările au o dispersie destul de ridicată, dar, dacă tracem o linie, impactul asupra creșterii economice ar putea să fie undeva la un punct procentual, poate chiar peste. Efectul inflaționist, de asemenea, în Statele Unite, pare să fie cel mai ridicat”, continuă el.

„În Uniunea Europeană, impactul este mai puțin simetric, în sensul că, desigur, piețele de export sunt afectate, asta înseamnă o creștere economică mai slabă, probabil o creștere economică mai mică, cu 0 ,3, 0,4, 0,5, vom vedea, iar impactul asupra inflației este mai limitat, mult mai limitat, decât în Statele Unite. Este posibil că alți parteneri, care, de asemenea, au fost afectați, să caute alte piețe și Uniunea Europeană ar putea să fie o altă piață importantă sau interesantă, inclusiv pentru China.

Deci, pe termen scurt, un impact inflaționist minor, dar, pe termen mediu, chiar și presiuni dezinflaționiste ar putea să apară. China este destul de departe de noi, cred că și în China impactul asupra creșterii economice este mai semnificativ. În ceea ce privește România, desigur, pe noi ne interesează cel mai mult ce se întâmplă în zona euro și, în cazul în care, în zona euro vom avea o creștere mai mică, ne afectează și pe noi, având în vedere că zona euro este cel mai important partener comercial din perspectiva noastră”, adaugă el.