BNR menține dobânda-cheie la 6,5%. Ce spune Cristian Popa, membru board, BNR, pentru Aleph Business: Dacă doar reducem taxele și nu și cheltuielile statului, atunci deficitul crește și România devine și mai dependentă de împrumuturi

• Economia României avansează în 2024, dar sub prognoze, iar perspectivele pentru 2025 rămân modeste.
• BNR estimează o inflație de 3,8% la finalul lui 2025, în creștere față de 3,5% anterior, și o scădere la 3,1% abia în 2026.
• BNR menține dobânda-cheie la 6,5%, în timp ce riscurile fiscale se acumulează și complică perspectivele economice.

Într-un context economic marcat de incertitudine, România începe anul 2025 cu o creștere economică sub așteptări și o inflație imprevizibilă.

Datele oficiale arată că economia avansează în 2024, dar sub prognoze, iar perspectivele pentru acest an sunt și ele mai modeste decât anticipează Guvernul. În paralel, riscurile fiscale cresc, iar BNR menține dobânda-cheie la 6,5%.

Revizuirea prognozei de inflație indică o ajustare în sus, estimată la 3,8% pentru finalul lui 2025, față de 3,5% anterior, și o scădere la 3,1% abia la sfârșitul lui 2026, conform declarațiilor guvernatorului Mugur Isărescu.

Ce spune Cristian Popa, membru board, BNR, pentru Aleph Business?

„Cred că e important să spunem că avem mai multe incertitudini decât certitudini și în acest mediu în care avem foarte multe necunoscute, este normal să ne așteptăm la o creștere economică ceva mai redusă decât eram obișnuiți noi în trecut.

Astfel că, deși nu publicăm creșterea economică efectivă, nu publicăm cifra, BNR nu publică cifra, publică însă ceea ce numim output-ul de cerere agregată, excedentul de cerere agregată, care, începând cu trimestrul I anul acesta, intră pe minus și continua să scadă, deci economia este de așteptat să crească, dar într-un ritm redus. Deci mai degrabă cifre mai mici, probabil undeva sub 2%, cred că putem spune acest lucru”, spune Popa.

Ce măsuri trebuie luate să ne încadrăm în deficitul bugetar de 7% din PIB anul acesta?

„Chestiunea fiscală este o chestiune care este semnalizată constant de Banca Națională a României în comunicări, în comunicate de presă, în prezentări și spunem mereu că este important să reducem acest deficit pentru că el creează cerere, pentru că el împinge consumul și cererea în sus.

Dacă ne uităm la anul trecut, am vorbit despre cifra de creștere economică, dar mai puțin despre structură, vedem că o proporție covârșitoare din creșterea economică a venit din consum. Creșterea de consum fără o creștere echivalentă de investiții nu este sănătoasă.

Ca să vă răspund la întrebare, cifrele oficiale sunt, desigur, 7% din PIB deficit pentru anul acesta, așa arată bugetul țării. Însă dacă ar fi să ne uităm, spre exemplu, la opinia Consiliului Fiscal, acolo am vedea că așteptările, estimările Consiliului Fiscal ne spun că veniturile ar fi cam supra-dimensionate cu 0,5 puncte procentuale din PIB și cheltuielile sub-dimensionate cu 0,2. Deci Consiliul Fiscal ne spune că realist ar fi 7,7%”, spune Popa.

„Ce este necesar pentru a atinge 7%? În primul rând, ar fi necesar să ne ținem de execuția bugetară să fie conform bugetului. Dacă este, ea va fi conform bugetului, atunci ar trebui să vedem o cifră de 7%. Desigur, putem vorbi de continuare pe calea eficienței cheltuirii banului public. Eu, ca economist cu opinie personală, asta susțin mereu.

Este necesar să ne asigurăm că sunt eficient cheltuite fondurile și după ce am făcut acest lucru, desigur, putem merge, sau putem în paralel, să mergem și spre colectare, spre o mai bună colectare. România este campionă la necolectat TVA în Europa, miliarde bune de euro, și cred că se poate merge și în această direcție”, adaugă Popa.

Care este impactul factorilor externi?

„Cred că este important să spunem că România este o economie mică și deschisă, deci avem o miză în acest război.

Ce nu avem, pare că nu avem un cuvânt prea mare de spus în această chestiune, deci ce putem face este mai puțin să schimbăm lucrurile dintre ei, ci mai degrabă să schimbăm ce ține de noi, deci să fim mai rezilienți, să fim mai pregătiți, să luăm acele măsuri care ar putea să ajute să compenseze, să spunem, pierderile.

Un război comercial, spunea și domnul guvernator, ar putea însemna recesiune în Europa. Această recesiune e de așteptat pe căi comerciale să influențeze și business-ul din România”, spune el.

„Ce putem face noi? Să susținem business-ul din România, să venim, spre exemplu, cu pachete de dereglementare, să venim cu măsuri care să lase mediul antreprenorial și companiile să compenseze cu productivitate, să avem o economie mai competitivă, pentru a compensa.

Însă să schimbăm rezultatul acelui război, cred că trebuie să fim realiști, să spunem că suntem o țară mică, din estul Europei. E cam greu să-l răzgândim noi pe Donald Trump sau să o convingem pe Doamna von der Leyen, însă putem să ne pregătim noi înșine pentru acest lucru”, continuă el.

„Cred că nu putem vorbi decât de continuarea investițiilor, debirocratizare, efectiv să susținem companiile locale, să facă ce știu ele mai bine: să creeze produse, servicii, locuri de muncă. Desigur, nu este o soluție general valabilă. Eu către asta m-aș uita, către a încerca să compensăm șocul acesta negativ, care dacă este să vină, nu îl putem opri, putem doar să ne pregătim. Aș privi-o ca pe o inundație. Dacă e să vină, e greu să spunem că o să o oprim noi să nu se întâmple, dar putem să ne pregătim”, adaugă el.

Care sunt perspectivele asupra taxelor și cheltuielilor statului?

„Eu, în general, sunt un economist de dreapta, susțin un stat mic, susțin taxe mici, însă ele trebuie să vină alături de reducerea de cheltuieli ale statului, pentru că altfel ajungem la un deficit mai mare. Dacă doar reducem taxele și nu și cheltuielile statului, atunci deficitul crește și România devine și mai dependentă, e foarte dependentă de împrumuturi deja. Deci, susțin taxe mici, însă ele trebuie să vină și cu cheltuieli mai mici din partea statului.

Deci mergem iarăși către acea eficiență, poate să ne uităm la ce agenții de stat, poate că nu mai sunt de zilele noastre, poate că mai trebuiesc reduse, mai trebuiesc închise. Deci dacă vin împreună, cu siguranță sunt binevenite. Însă dacă reducem taxele doar pentru a găsi acei bani de împrumut și a plăti dobânzi deloc mici, atunci s-ar putea să facem ceva bun pe termen scurt, dar pe termen lung să fim mai îndatorați.

Dacă sunt împreună, cu siguranță sunt binevenite”, conchide Cristian Popa.