- Banca Națională urcă dobânda de politică monetară la 3% pe an
- BNR majorează şi facilitatea de creditare (Lombard) la 4%/an
- Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să crească în următoarele luni
Aşteptările de continuare a creşterii inflaţiei au determinat BNR să majoreze, în 5 aprilie, dobânda-cheie la 3% pe an. În februarie, BNR a mărit cadenţa şi a majorat dobânda-cheie cu 0,5 puncte procentuale, până la 2,5%, după ce la precedentele trei şedinţe de politică monetară a mizat pe paşi mici și a optat pentru majorări de dobândă cu 0,25 puncte procentuale de fiecare dată.
Advertisment
BNR anticipa atunci o inflaţie de două cifre în trimestrul al doilea, în principal ca urmare a majorării puternice ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice. La actualele evaluări, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să crească ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat în februarie.
De ce? Banca Națională vorbește de majorările mult mai ample la preţul combustibililor, şi mai ales de preţurile alimentelor procesate, în principal sub influenţa creşterii mai puternice a cotaţiilor ţiţeiului şi a materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor internaţionale instituite.
Am discutat subiectul cu Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR.
“Canalul de transmisie al dobânzii de politică monetară, dat fiind creditarea preponderent în lei este mult mai puternică decât în urmă cu 10-15 ani, dacă ne referim la perioada de dinainte de marea criză financiară din 2008. Totuși, per total, intermedierea financiară din România este mult mai scăzută față de intermedierea financiară din regiune. Prin intermediere financiară ne referim la creditul privat raportat la Produsul Intern Brut, ceea ce face canalul dobânzii de politică monetară al Băncii Centrale mai limitat decât cel al Băncilor Centrale din regiune. Și de aceea, după cum ați menționat, BNR, din perspectiva cadenței creșterii ratelor de dobândă până în prezent, a rămas undeva în urma Băncilor Centrale, cel puțin dacă ne uităm la rata dobânzii de politică monetară.
Dar, pe de altă parte, important pentru gestionarea și ancorarea anticipațiilor inflaționiste și a ratei inflației, în România este mult mai important cursul de schimb. Și am văzut, în ultima perioadă, iar acest lucru a fost mai evident de la începerea războiului din Ucraina, stabilitatea cursului de schimb ținută în frâu de Banca Centrală pentru a ține în frâu inflația și anticipațiile inflaționiste.”, a declarat Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR.