• BNR menție rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, în timp ce randamentele titlurilor de stat cresc, ceea ce reflectă îngrijorările investitorilor privind poziția fiscală și externă a României.
  • Inflația depășește prognozele BNR în ultimul trimestru din 2024, și atinge 5,14% în decembrie, din cauza scumpirii combustibililor și alimentelor.
  • Riscurile valutare rămân ridicate, cu leul stabil față de euro, dar depreciat față de dolar, pe fondul deficitelor gemene și al incertitudinilor fiscale și politice.

BNR publică minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie din 15 ianuarie 2025, în care s-a decis menţinerea ratei de dobândă de politică monetară la 6,5% pe an.

Minuta şedinţei Consiliului de administraţie, format din cei 9 membri, indică temele aflate pe masa BNR, de la evoluţia inflaţiei şi a salariilor, evoluţia dobânzilor şi a cursului valutar, problemele fiscale şi poziţia externă a României. BNR aduce în discuţie creşterea randamentelor la titlurile de stat, ceea ce indică o îngrijorare a investitorilor financiari legată de poziţia fiscală şi cea externă a economiei.

Ce se menţionează în minuta şedinţei consilului de administație?

„În discuţiile privind condiţiile financiare, membrii Consiliului au evidenţiat creşterile însemnate consemnate de principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare în a doua parte a lunii noiembrie, precum şi parcursul liniar ulterior al acestora. În acelaşi timp, s-a remarcat că randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au accentuat şi şi-au prelungit ascensiunea până în ultima decadă a lunii decembrie 2024, în contextul volatilităţii ridicate a apetitului global pentru risc, dar şi pe fondul incertitudinii generate de evenimentele electorale derulate în noiembrie şi în debutul lunii decembrie, de natură să amplifice temporar îngrijorările investitorilor financiari legate de poziţia fiscală şi cea externă a economiei”.

Titlurile zilei

KEEP COOL & TRADE ON
Guvernul britanic cere Apple acces secret la datele utilizatorilor
TRUMP MERGE LA SUPER BOWL
amazon reduce inițiativa DEI
Nike revine la Super Bowl
ce se alege de imobiliare?

Cursul de schimb leu/euro rămâne stabil, în timp ce, faţă de dolar, deprecierea a continuat. Riscurile valutare rămân ridicate din cauza deficitelor gemene, a măsurilor fiscale, precum şi a situaţiei politice interne.

„Cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil în lunile noiembrie şi decembrie, pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului precedent, în timp ce faţă de dolarul SUA, leul a continuat să înregistreze deprecieri notabile în acest interval, în condiţiile întăririi pronunţate a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale. Membrii Consiliului au convenit că riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, evocând deficitele gemene mari şi incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în contextul situaţiei politice interne”.

BNR: Creşterea salariilor antrenează „incertitudini şi riscuri” legate de competivitate

„O sursă de incertitudini şi riscuri rămân însă şi condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal şi cea similară a costului unitar cu forţa de muncă din industrie s-au mărit însă în trimestrul III – la 16,7 la sută, respectiv la 18,6 la sută –, în principal sub impactul majorării salariului minim pe economie din luna iulie, iar după scăderea consemnată în octombrie, au rămas înalte, fiind pe mai departe preocupante din perspectiva inflaţiei, dar şi a competitivităţii externe, au susţinut în mai multe intervenţii membrii Consiliului”.

Inflaţia din ultimele trei luni ale anului trecut a fost fost peste prognozele BNR, cauzată de creşterea preţurilor combustibililor.

„În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au evidenţiat creşterile consemnate de rata anuală a inflaţiei în ultimele trei luni ale anului 2024, în urma cărora aceasta s-a mărit pe ansamblul trimestrului IV mai mult decât s-a anticipat, urcând la 5,14 la sută în decembrie, de la 4,62 la sută în luna septembrie. S-a arătat că avansul a fost determinat în principal de scumpirea combustibililor – prioritar sub impactul aprecierii semnificative a dolarului SUA pe piaţa financiară internaţională –, şi într-o mică măsură de noile majorări înregistrate de preţurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului 2024 şi al măririi cotaţiilor unor mărfuri”.

Conform instituţiei, economia României a crescut moderat în ultimul trimestru din 2024.

„Cele mai recente date şi analize indică o creştere moderată a economiei în termeni trimestriali în trimestrul IV 2024, în linie cu previziunile precedente, dar şi evoluţii mixte ale principalelor componente ale cererii agregate şi ale sectoarelor majore faţă de perioada similară a anului anterior”.