- Costurile mari de finanțare și economia slabă afectează debitorii, mai ales IMM-urile și firmele vulnerabile.
- BNR estimează creșteri ușoare ale riscului de credit, mai ales la creditele de consum.
- Este prognozată creștere la 0,25% pentru ipotecare și 3,5% pentru consum până în septembrie 2025.
BNR atrage atenția. Actualele costuri de finanţare încă ridicate şi perspectivele modeste de creştere economică, într-un context sporit de incertitudine, pot exercita presiuni asupra capacităţii de plată a debitorilor, în special a celor cu un grad mare de îndatorare, a IMM-urilor şi a firmelor din sectoarele economice vulnerabile la fluctuaţiile economice, spune banca în ultimul raport, intitulat România – Zona Euro Monitor.
Advertisment
BNR se așteaptă ca riscului de credit în cazul creditelor ipotecare să crească ușor. Iar în cazul creditelor de consum, să se majoreze moderat. Practic, valoarea ratei de neperformanţă este estimată să crească cu 0,02 puncte procentuale în cazul creditelor ipotecare, la 0,25% în septembrie 2025 şi cu 0,6 puncte procentuale, la 3,5% în cazul creditelor de consum.
Ce spune Csaba Balint, membru board, BNR, pentru Aleph Business?
O situaţie aparte o reprezintă firmele din IT, majoritatea din categoria IMM, care se confruntă cu modificări structurale importante ale sectorului, în contextul accelerării inovaţiilor tehnologice din domeniu, al digitalizării, dar şi al răspândirii utilizării algoritmilor de inteligenţă artificială. În cazul acestor firme, rata de neperformanţă s-a majorat cu 9 puncte procentuale la 14%. Care este riscul la care se supun aceste companii?
„În cazul sectorului IT, este un context destul de special. Acest sector a fost influențat și de factori globali, cum a și menționat inteligența artificială, dar în primul rând aș dori să vorbesc, înainte de toate, despre imaginea de ansamblu. Cred că este important să vedem clar care este situația în România și aici este de subliniat faptul că, în general, vorbind de calitatea portofoliului de credite, aceasta este bună sau chiar foarte bună. Desigur, de fiecare dată trebuie să ne uităm, trebuie să rămânem vigilenți.
Titlurile zilei
Știm că contextul nu este tot mai favorabil, avem destul de multe provocări pe plan intern cât și pe plan extern, dar un mesaj principal, un mesaj important ar fi că sistemul bancar pare să fie destul de solid. În ceea ce privește discuțiile publice, circulă diverse informații prin diverse canale și, într-adevăr, există grupuri sociale care au fost afectate în ultimii ani. Am traversat o perioadă destul de complicată. În 2020 am fost afectați de pandemie, în 2022 – criza energetică, războiul, șocul inflaționist și dobânzile au crescut pe măsură.
Și, cu toate acestea, dacă ne uităm la datele exacte care urmăresc evoluția portofoliilor, observăm că indicatorii au rămas într-o zonă relativ bună. Ca să vă dau doar câteva informații punctuale: rata creditelor neperformante se află la 2,5%, ceea ce este foarte aproape de un minim istoric. Gradul de îndatorare în ultimii 5–6 ani a scăzut cu 10 puncte procentuale”, spune Balint.
„Dacă ne uităm la indicatorul LTV – valoarea creditului în comparație cu prețul imobilului – de asemenea, lucrurile s-au îmbunătățit. Aș zice că, în general, în ultimii ani am avut mai degrabă surprize favorabile. Și cred că aceasta poate fi explicată prin măsurile care au fost luate înainte de pandemie. În 2019, Banca Națională a României a implementat mai multe măsuri care limitează gradul de îndatorare sau nivelul LTV. Pe de o parte. Pe de altă parte, cred că și sectorul privat a devenit mai prudent. Inclusiv în discuțiile personale observ că sectorul privat – antreprenorii, familiile – este mai interesat de lucrurile financiare, ce înseamnă educația financiară, ce înseamnă să-ți faci un buget. Și acest lucru, cu siguranță, a ajutat împreună cu abordarea băncilor private”, continuă el.
„În ceea ce privește perspectivele, în scenariul nostru de bază ne așteptăm la o ușoară creștere marginală a riscului de credit. Dar aici vorbim mai ales în cazul populației – vorbim de câteva zecimale – deci nu ne așteptăm la o creștere importantă. În cazul companiilor, și mai ales în sectorul IMM, riscurile sunt mai ridicate, deci am putea să avem o creștere ceva mai semnificativă. Într-un context în care observăm că economia României a încetinit, dobânzile au rămas relativ ridicate, iar dinamica salariilor a mai scăzut în ultima perioadă. Dar, în general, în scenariul nostru de bază nu ne așteptăm la creșteri importante în ceea ce privește riscul de credit. Însă este important de menționat faptul că riscurile sunt pe măsură.
Cred că destul de multe ori am discutat despre vulnerabilitățile interne – avem deficite gemene, avem o provocare masivă în legătură cu deficitul bugetar, pe de o parte. Pe de altă parte, și contextul extern este destul de complicat. Din aceste motive, este important să urmărim cu vigilență ce se întâmplă atât în România, cât și pe plan extern”, adaugă el.
Dacă România nu va diminua deficitul bugetar în mod considerabil s-ar putea pierde încrederea în leu, am putea asista la ieşiri de capitaluri din ţară, s-ar produce mari presiuni către deprecierea monedei naţionale, se arată în introducerea raportului. Cum reduce România deficitul bugetar, care se află deja la 1,58% din PIB după primele 2 luni din an?
„Este o întrebare foarte bună, sper că este o întrebare care ar trebui să fie adresată Ministerului Finanțelor cu siguranță. Ce vedem noi este în linie cu opinia Consiliului Fiscal, deci într-un scenariu de bază deficitul bugetar ar putea să fie undeva la 7,7%, deci este nevoie de o corecție de 0,7%. Pe partea de cheltuieli, în ceea ce privește administrația publică, cred că am putea găsi niște economisiri, este nevoie de un control ferm asupra cheltuielilor. Iar la venituri sper că sistemele, infrastructura care a fost implementată în ultimii ani, mă gândesc aici în primul rând de digitalizare, avem sisteme noi, s-ar putea să ajute cât de cât la colectare. Dar provocarea rămâne și timpul trece, suntem deja în luna aprilie, este nevoie de o vigilență, o monitorizare, o gestionare prudentă”, spune Balint.