- Expunerea românilor pe creditele în valută e la doar 8,5%.
- În segmentul corporate, 52% sunt credite în lei (120,3 mld. lei).
- În tot sistemul bancar, doar 30% sunt credite în valută.
- Creşterea cursului afectează o mică parte din debitorii retail.
- Majoritatea debitorilor retail au finanţări în lei.
- În ultimii 5 ani, cursul valutar crește cu doar 4%.
- În 2023 şi 2024, cursul se blochează la 4,97 lei/euro.
- O creştere a cursului peste 5 lei/euro nu înseamnă mai nimic.
- Dacă ajunge la 5,02 sau 5,05 lei/euro, creşterea este de numai 1%-1,6%.
- T1/2025: Rezervele valutare ajung la 62 mld. euro.
BNR are suficientă rezervă valutară pentru a controla situaţia cursului, mai ales că în aprilie, Ministerul Finanţelor a ieşit pe piaţa internaţională printr-o emisiune de obligaţiuni în euro şi dolari. BNR are o linie deschisă cu Banca Centrală Europeană, prin care poate accesa în orice moment 4 miliarde de euro.
Advertisment
Reacţia investitorilor este normală, după ce premierul Marcel Ciolacu şi-a dat demisia, iar PSD a anunţat că iese de la guvernare. Ceea ce creează o stare de instabilitate politică şi guvernamentală.
Piaţa valutară s-a mai calmat în a doua parte a zilei de ieri, după începutul tensionat de ieri dimineaţă când cursul a urcat rapid, de la 4,98 lei/euro la închiderea de luni până la 5,09-5,1 lei/euro, maximul zilei de la ora 12.00.
Titlurile zilei
De la acest nivel cotaţiile au început să scadă, după intervenţiile BNR, până la 5,03-5,04 lei/euro la ora 13.00, când BNR a afişat un curs de 5,037 lei/euro. La ora 14.30, pe interbancar, cursul era la 5,06 lei/euro.
Pentru a stabiliza piaţa, BNR a început să restrângă lichiditatea în lei, ceea ce duce la creşterea dobânzilor la lei şi temperarea ieşirilor de capital. Prin dobânzile mai mari din piaţă, BNR vrea să facă leul atractiv pentru investitorii care îşi plasează banii în titlurile de stat româneşti şi finanţează bugetul. Rezervele valutare ale Băncii Naţionale sunt de 62,4 mld. euro, o rezervă care acoperă masa monetară în circulaţie şi depozitele pe termen scurt.
Ce spune Ovidiu Folcuț, profesor universitar, pentru Aleph Business?
Ce urmează pentru cursul valutar pe termen scurt și mediu?
„Cred că pe termen foarte scurt, adică următoarele 10 zile, 2 săptămâni, până închidem cu alegerile, BNR-ul va încerca, atât cât va putea, să păstreze un relativ echilibru. Dacă am încercat să luăm un benchmark neutru, să spunem, JP Morgan ieri, spunea că are în vedere două scenarii. Unul în care avem o depreciere undeva de 3 și 5%, asta înseamnă un curs de 5,1 -5,2, și un al doilea scenariu ceva mai pesimist, cu o depreciere între 15 și 20, adică între 5,7-5,8 și 6 lei per euro. Să sperăm că rămânem pe primul scenariu, cel mai puțin pesimist estimat de către JP Morgan, și deprecierea pe termen scurt nu se va duce mai departe de 5,1-5,2 cât să zicem, cumva era așteptată.
Am mai discutat și anterior, într-o altă intervenție la dumneavoastră, că da, această stabilitate relativ forțată la 4,97 – 4,98, sigur, dacă nu s-ar mai fi întâmplat niște lucruri care să pună presiune suplimentară pe deprecierea de curs, probabil că ne-ar fi ajutat un pic mai mult pe termen mediu și lung. Acum, sigur, a fost o reacție emoțională. Rezultatele alegerilor, sigur, erau așteptate de către toată lumea. Nu știu dacă și demisia premierului era așteptată de către toată lumea. Și aveți o intervenție a BNR-ului de ieri, prin purtătorul de cuvânt, care spune clar că ieșirile de valută au fost semnificativ mai mari decât intrările și atunci se repercutează asta asupra cursului”, spune el.
Dacă guvernul nu va veni cu măsuri mai concrete, credibile, situaţia finanţelor publice nu se va îmbunătăţi, iar presiunea asupra creşterii taxelor şi impozitelor va fi prea mare pentru ca cineva să se mai opună. Ce e de făcut?
„Aproape că, știu eu, dacă acolo nici nu vreau să mă gândesc ce ar însemna dacă nu se întâmplă. Nu cred. Cred că indiferent ce guvern va veni, indiferent ce președinte, niște măsuri economice sunt necesare. Acolo nu depinde de voința unui președinte sau altui premier pentru că avem un deficit pe care îl știți și l-am mai discutat, care e dincolo de 9 pe ESA, sigur sub 9 dacă îl raportăm la ce a comunicat guvernul inițial, dar oricum e foarte mare. Iar acele măsuri sunt absolut necesare. Repet, nici nu vreau să mă gândesc la un scenariu în care un guvern sau un președinte ar considera că mai putem să continuăm în felul acesta și aș înclina să spun că indiferent cine va fi la guvernare va trebui să ia niște măsuri. Cred că discuția e doar cât de repede și cât de accentuate. Nu dacă. Sper că vom fi responsabili și vom lua măsurile pe care trebuie să ne luăm pentru a echilibra economic țara la un nivel rezonabil”, adaugă el.