Banca Transilvania şi-a actualizat prognozele, care indică perspective de decelerare pentru ritmul anual de creştere economică de la 5,9% în 2021 la 3,2% în 2022, pe fondul temperării consumului privat (principala componentă a PIB), de la 7,9% an/an la 3,7% an/an.
Advertisment
O analiză semnată de Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania, arată că evoluţia este determinată de intensificarea presiunilor inflaţioniste (cu implicaţii nefavorabile pentru venitul real disponibil al populaţiei) şi de incertitudinea indusă de evenimentele din Ucraina şi consecinţele acestora.
Pe de altă parte, banca se aşteaptă la accelerarea investiţiilor productive în economie, de la 2,3% an/an în 2021 la 4,7% an/an în 2022, pe fondul nivelului redus al costurilor reale de finanţare şi implementării programelor Uniunii Europene, într-un context de forţă majoră, dată fiind situaţia din Ucraina (care ar putea determina unele companii să descopere oportunităţile de a dezvolta planuri de investiţii în România).
În acest scenariu consumul public ar putea accelera de la 0,4% an/an în 2021 la 3,7% an/an în 2022, ca urmare a perspectivelor de implementare a programelor UE.
La nivelul cererii externe nete analistul se aşteaptă la majorarea exporturilor şi importurilor totale cu 5% an/an, respectiv cu 6% an/an în 2022.
Ritmul anual de creştere economică ar putea accelera la 4,3% în 2023 şi 4,5% în 2024, pe fondul continuării ciclului investiţional post-pandemie, cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB-ului.
Astfel, investiţiile productive s-ar putea majora cu dinamici anuale de 4,1% în 2023, respectiv 5,5% în 2024, evoluţie puternic influenţată de nivelul redus al costurilor reale de finanţare şi de implementarea programelor Uniunii Europene.
Pentru consumul privat (principala componentă a PIB) ne aşteptăm la creştere cu dinamici anuale de 5,6% în 2023 şi 5,0% în 2024, determinată de convergenţa veniturilor spre media europeană, decelerarea presiunilor inflaţioniste şi nivelul
accesibil al costurilor reale de finanţare.
În acest scenariu consumul public s-ar putea majora cu un ritm anual de 4,3% în 2023 şi 2024, evoluţie susţinută de implementarea programelor Uniunii Europene.
La nivelul cererii externe nete prognozăm creşterea exporturilor şi importurilor totale (bunuri şi servicii) cu ritmuri medii anuale de 6,3% şi 6,9% în perioada 2023-2024.
Analiza instituţiei bancare avertizează asupra gradului ridicat de incertitudine asociat prognozelor macroeconomice, în contextul modificărilor structurale la nivel mondial (deglobalizare) şi semnalelor de reconfigurare pentru arhitectura monetar-financiară
internaţională (mai ales în contextul evenimentelor din Ucraina). Pe de altă parte, pieţele financiare internaţionale au înregistrat o ameliorare a climatului în perioada recentă, ceea ce exprimă premise de continuare a ciclului investiţional post-pandemie în sfera economiei reale pe termen scurt. Analiza mai arată că investitorii străini continuă să fie optimişti cu privire la potenţialul economiei interne (fluxuri în majorare cu peste 10% an/an în perioada ianuarie – februarie), aspect influenţat de structura solidă de rezistenţă a economiei.