Banca Naţională: Riscurile la adresa cursului de schimb al leului sunt în creştere, în contexul deficitelor gemene mari, al incertitudinilor asociate procesului de consolidare fiscală, precum şi măsurilor de politică comercială ale administraţiei SUA

• Riscurile macro și externe cresc și afectează cursul și inflația.
• Inflația rămâne volatilă, cu scădere așteptată din T3, scrie ZF.
• Creditarea companiilor crește, iar cea a populației încetinește.

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) consideră că riscurile cu privire la comportamentul cursului de schimb al leului se intensifică. Această evoluție se datorează nivelurilor ridicate ale deficitului bugetar și de cont curent, precum și incertitudinilor care înconjoară procesul de consolidare fiscală. În plus, politicile comerciale ale administrației americane generează volatilitate pe piețele financiare internaționale, afectează percepția investitorilor asupra regiunii și influențează politicile monetare ale băncilor centrale majore, scrie ZF.

Care sunt perspectivele inflației?

BNR estimează că rata anuală a inflației rămâne instabilă în prima jumătate a anului 2025. În trimestrul al doilea, inflația înregistrează o creștere moderată, aliniată în linii mari cu prognozele anterioare. Din trimestrul al treilea, aceasta revine pe un trend descendent și este prognozată la 3,8% în decembrie 2025 și la 3,1% până la sfârșitul anului următor. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că inflația anuală scade la 4,9% în martie, față de 5% în ianuarie și februarie.

Care sunt riscurile ascendente din partea ofertei?

Consiliul BNR atrage atenția că, în contextul actual, riscurile asociate factorilor de pe partea ofertei afectează prognozele cu privire la inflație într-un sens ascendent. Incertitudinile legate de evoluția prețurilor la energie și alimente, în special în a doua jumătate a anului 2025, rămân ridicate. Totodată, extinderea protecționismului comercial la nivel global pune presiune asupra prețurilor internaționale ale bunurilor intermediare și finale.

Care sunt presiunile inflaționiste?

Pe termen scurt, factorii fundamentali exercită presiuni inflaționiste semnificative. Deși se înregistrează o atenuare ușoară, cererea agregată se deschide și scade la un nivel mai modest decât cel estimat anterior. Efectele dezinflaționiste ale acestui fenomen întârzie să apară. În același timp, dinamica anuală a costurilor salariale din sectorul privat se menține la un nivel de două cifre, deși înregistrează o scădere.

Sunt așteptate efecte dezinflaționiste

Se așteaptă efecte dezinflaționiste notabile din scăderea ritmului de creștere a prețurilor la importuri, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Această ajustare progresează mai lent și pleacă de la niveluri mai ridicate decât cele anticipate anterior, potrivit opiniei mai multor membri ai Consiliului.

Care sunt incertitudinile fiscale și geopolitice?

Conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri rămâne o sursă importantă de incertitudine și risc. Pe plan extern, prelungirea conflictului din Ucraina, instabilitatea din Orientul Mijlociu, precum și politicile comerciale ale SUA și reacțiile altor state influențează negativ activitatea economică globală și comerțul internațional. Aceste evoluții alimentează incertitudinea și diminuează încrederea consumatorilor și investitorilor, afectând direct perspectiva economică și dinamica inflației. În acest context, membrii Consiliului își exprimă îngrijorarea față de deteriorarea mediului economic internațional.

Care e dinamica creditării?

BNR observă o creștere a creditului acordat sectorului privat în primele luni din 2025. Rata anuală ajunge la 9,4% în februarie, față de 8,8% în decembrie 2024. Această creștere se datorează accelerării creditării către societățile nefinanciare, în timp ce împrumuturile pentru populație încetinesc semnificativ, mai ales pe fondul scăderii dinamici creditelor de consum în lei. Ponderea creditului în lei în totalul creditării se diminuează ușor și ajunge la 69,9% în februarie 2025, față de 70% în decembrie 2024.