Banca Mondială revizuiește în scădere prognoza de creştere economică a României în 2025, la 0,4%, faţă de 1,3% cât estima în luna iunie. Ce spune Radu Nechita, economist: Consumul poate să crească dacă noi creștem producția, dacă noi producem mai mult, cu resurse mai puține

• Banca Mondială revizuiește în scădere prognoza de creştere economică a României în 2025, la 0,4%, faţă de 1,3% cât estima în luna iunie, potrivit celui mai recent raport pentru Europa şi Asia Centrală a Băncii Mondiale.
• Instituţia estimează o creştere PIB de 1,3% în 2026 şi de 1,9% în 2027.
• În ceea ce priveşte inflaţia, deşi BNR majorează în august prognoza pentru sfârşitul anului 2025 de la 4,6% la 8,8% după o creştere bruscă a preţurilor la energie.

Banca Mondială revizuiește în scădere prognoza de creştere economică a României în 2025, la doar 0,4%, faţă de 1,3% cât estima în luna iunie, potrivit celui mai recent raport pentru Europa şi Asia Centrală a Băncii Mondiale, publicat marţi. Instituţia estimează o creştere PIB de 1,3% în 2026 şi de 1,9% în 2027.

”Creşterea consumului în România va încetini la aproximativ 1,1% în acest an, de la o medie de 5% în perioada 2000–2024, pe fondul consolidării fiscale care afectează cheltuielile şi al menţinerii unei inflaţii ridicate. Volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu doar 3,1% în perioada ianuarie–iulie a acestui an, comparativ cu aproape 9% în 2024. Reflectând cererea slabă a consumatorilor, înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 22% în prima jumătate a anului, deşi întârzierile în programul guvernamental de casare a maşinilor au avut, de asemenea, un impact semnificativ asupra cererii de autoturisme”, se arată în raport.

Ce spune Radu Nechita, economist?

„Dați-mi voie să încep prin a contracara un pic o idee care circulă frecvent și pe scară largă, și anume că în economiile moderne consumul ar fi motorul economiei. Ce bine ar fi să fie adevărat să avem ca soluție la orice să consumăm mai mult. Din păcate, nu este așa.

Este o iluzie statistică, pentru că PIB-ul poate fi privit din două puncte de vedere. Ce s-a produs, care sunt veniturile care au fost generate și cum au fost ele alocate. Bineînțeles, o parte importantă din ce câștigăm este alocată consumului și, bineînțeles, acest lucru dacă privim, abordăm PIB-ul din perspectiva modului în care sunt utilizate resursele, avem această iluzie că el crește odată cu consumul. De fapt, este cumva invers. Consumul poate să crească dacă noi creștem producția, dacă noi producem mai mult, cu resurse mai puține. Acestea fiind spuse, este important să înțelegem și faptul că această creștere a PIB-ului poate fi sănătoasă sau nesănătoasă. Adică, dacă statul se împrumută masiv, și cheltuie banii respectivi pe diverse proiecte mai mult sau mai puțin utile, pe diverse sinecuri, pe alocații care de fapt scot oamenii din producție, nu-i pregătesc pentru a-a face efort productiv și așa mai departe. Ei, PIB-ul va apărea ca fiind crescut, dar este o creștere nesănătoasă, pentru că este o creștere făcută în dauna capacităților noastre de a produce bogăție în viitor. Mâncăm, cosim grâul proaspăt încolțit, în loc să așteptăm recolta. Cam astea ar fi comentariile mele legate de ce ați zis dumneavoastră și, mai concret, suntem în situația aceasta cu, revizuiri în jos ale prognozelor de creștere. Această situație este, de fapt, consecința unor măsuri care au fost luate în trecut: îndatorarea excesivă, cheltuieli care nu se justificau și măsurile de corecție care au fost luate acum, nu toate fiind foarte inspirate. Am spus că va lovi în în sectorul privat prin impozite suplimentare, ceea ce cere mai mulți bani de la contribuabilii din România.

Este ceva care va avea o consecință negativă asupra capacităților noastre productive, adică a ratei noastre de creștere economică. Suprataxarea capitalului, ziua și noua propunere de impozit și supraimpozit și impozit special întreține o-o stare de nesiguranță, de incertitudine în rândul-în rândul investitorilor români, dar și străini, care au de ales, mulți dintre ei au de ales dacă să deschidă fabrica la noi sau dincolo de graniță sau într-o altă țară. Și aici ne-am vulnerabilizat foarte mult prin incertitudinea reglementară, prin creșterile de impozite care lovesc în capital. Capitalul este ceea ce permite creșterea productivității, deci acea creștere a PIB-ului și, în ultimă instanță, de fapt, ceea ce contează pentru noi prosperitatea noastră de oameni, de-de români și oameni care trăiesc în această țară.