Banca centrală a Turciei este aşteptată să reducă ratele cu încă 150 de puncte de bază săptămâna viitoare, până la 9%, şi să oprească apoi relaxarea, potrivit unui sondaj Reuters realizat vineri, după ce preşedintele Tayyip Erdogan a cerut stimulente în ciuda unei inflaţii de peste 85%.

Reducerea preconizată ar duce relaxarea cumulată în patru luni la 500 de puncte de bază, despre care banca centrală spune că este necesară având în vedere semnele de încetinire economică. Instituţia este influenţată de Erdogan, care solicitase o rată de o singură cifră până la sfârşitul anului.

Banca centrală îşi va anunţa decizia privind dobânda la ora 1100 GMT pe 24 noiembrie.

Titlurile zilei

CARE-I IMPACTUL ECONOMIC?
COPIII SEPHORA FAC DEZASTRU

Luna trecută, banca a redus rata dobânzii de politică monetară cu 150 de puncte de bază, o măsură neaşteptat de agresivă, şi a declarat atunci că a evaluat o măsură similară pentru luna noiembrie, înainte de a încheia actualul ciclu de relaxare.

Toţi cei 14 economişti care au participat la sondajul Reuters se aşteptau la o reducere cu 150 de puncte de bază, până la 9%, a ratei repo la o săptămână.

Dintre cei 15 care au oferit previziuni de sfârşit de an, doar un singur economist a văzut o altă reducere în decembrie, aducând rata de politică monetară la 8,0%.

Inflaţia a crescut puternic din toamna anului 2021, alimentată de un ciclu de relaxare de 500 de puncte de bază care a declanşat o criză monetară la sfârşitul anului trecut.

Erdogan, care se autodefineşte ca fiind un “duşman” al ratelor dobânzii, urmăreşte să stimuleze investiţiile, producţia, exporturile şi ocuparea forţei de muncă, reducând în acelaşi timp ratele în cadrul programului său economic.

Banca centrală se aşteaptă ca inflaţia să scadă la 65,2% până la sfârşitul anului 2022, în mare parte în urma aşa-numitului efect de bază. Banca spune că va obţine o scădere permanentă a inflaţiei odată ce deficitele cronice de cont curent ale Turciei se vor transforma într-un excedent în cadrul noului plan economic.

Ankara nu vede un excedent în proiecţiile sale economice, până în 2025.