Adrian Băzăvan, asociat, BMP Advisors: Avem cea mai mică rată a colectării TVA-ului din Europa. Pierdem miliarde de euro din cauza unui deficit de încasare a TVA-ului de 31%

• Adrian Băzăvan: Avem cea mai mică rată a colectării TVA-ului din Europa. Pierdem miliarde de euro din cauza unui deficit de încasare a TVA-ului de 31%. .
• C.E.: România e singura țară care nu a luat măsuri pentru deficit.
• Creşte impozitul pe proprietate la persoane fizice.
• C.E.: Estimăm deficite de 8,6% pentru 2025 și 8,4% pentru 2026.
• România este aproape de deficitul care a prăbușit Grecia acum 16 ani.
• România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE/2024.

Guvernul condus de Ilie Bolojan intenționează să implementeze o serie de măsuri pentru a pune în ordine finanțele publice. Printre acestea se numără eliminarea facilităților de TVA pentru tranzacțiile imobiliare, introducerea contribuției de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 4.000 de lei, majorarea impozitului pe profit și pe dividende la 16%, precum și creșterea impozitului pe proprietate și a prețului rovinietei. De asemenea, băncile vor fi taxate suplimentar pentru profitul considerat excesiv.

În ceea ce privește TVA-ul, se are în vedere majorarea cotei reduse de la 5% la 9% pentru energie și lemne de foc. Restul cotelor reduse de TVA vor fi crescute la 19%, cu excepția celor aplicabile alimentelor și medicamentelor.

Ce spune Adrian Băzăvan, asociat, BMP Advisors?

„Întâi, pentru un pic de context, ați menționat foarte bine că deficitul public e record raportat la PIB. E un deficit mare. Ați spune, în primul rând, că nu suntem singuri. Adică, țării care au în acest moment deficite mari sunt Polonia, Franța, Slovacia, sunt peste 12 țări în lumea europeană care au un deficit de peste 3% din PIB. Problema e că ne împrumutăm la dobânzi mari și din ce în ce mai mari.

Un alt lucru de context este însă că acest deficit creează datorie. Dar datoria noastră este relativ mică. Datoria noastră se situează undeva la 54% din PIB cu mult sub media europeană de 88% din PIB. Sunt și țări care au peste 150% din PIB, în special cele dezvoltate. Deci, avem încă o datorie mică. Sigur că trebuie să stabilizăm și deficitul și datoria și acest moment de criză, să-i spunem, e un moment de oportunitate.

Mai e un lucru important de menționat. Când ne gândim la datorie, ne gândim că am fi împrumutați la niște străini, așa, majoritatea datoriei publice este însă internă. Este către băncile sau populația din România. Cam 63% din datoria prognozată de anul acesta, adică 147 de miliarde de lei, din 232 de miliarde, urmează să fim împrumutați de pe piața internă, inclusiv de la populație, adică de la noi, oamenii care ne cumpărăm titluri de stat ca formă de investiție.

Deci, datoria nu e neapărat rea. Depinde și ce facem cu ea. Dacă facem investiții, spre exemplu, cu ea, dacă construim autostrăzi, datoria e necesară și într-o familie când ne împrumutăm ca să ne cumpărăm un apartament sau să mergem mai departe.

Mai e un lucru foarte important de menționat. Statul, în acest moment, cheltuie foarte puțin. Suntem pe locul 23 din 27 state ale Uniunii Europene, ca proporție a cheltuielilor publice din produsul intern brut. Adică, cheltuielile statului sunt aproximativ 40% din PIB, față de o medie europeană de 49%. Ungaria, spre exemplu, statul cheltuie 50% din economie.

Totuși avem un deficit mare. Deși statul cheltuie puțin. Iar cauza principală este colectarea foarte proastă. România este țara în care taxele reprezintă a doua cea mai mică proporție din economie, comparativ cu Europa. După un paradis fiscal, Irlanda, după aia România, ca procent al taxelor din economia totală.

Colectarea taxelor în România e de numai 27% din PIB, cu mult sub media Uniunii Europene de 40%, sau Franța, 46%. Avem cea mai mică rată a colectării TVA-ului din Europa. Pierdem miliarde de euro din cauza unui deficit de încasare a TVA-ului de 31%. Avem cele mai mari pierderi nominale de bani, de miliarde de euro, din Europa, datorită neîncasării TVA-ului, după Italia, Germania și Franța, care sunt economii mult mai mari.

Deci aș spune că problema principală e colectarea taxelor, evaziunea fiscală și eficientizarea ANAF-ului. Și cu asta mi-aș dori poate să înceapă guvernul să-și pună problema nu cum creștem taxele, ci cum ne asigurăm că cei care trebuie să-și plătească taxele, chiar și le plătesc.Aș începe reformele cu reducerea evaziunii, creșterea colectării și reformarea ANAF-ului.

Dacă punem doar măsuri fiscale și împovorăm pe cei care plăteau deja și îi lăsăm în pace pe cei care nu plăteau, atunci discrepanțele vor deveni și mai mari.Acum revenind la întrebarea despre măsurile fiscale, sunt și elemente pozitive și elemente negative.

Pozitiv este faptul că guvernul își propune o colectare mai eficientă a impozitelor și reducerea evaziunii fiscale. Rămâne să vedem cum va face asta. În ce măsură își asumă să meargă după corporațiile care își mută profiturile în străinătate, prin forme de optimizare fiscală? În ce măsură va digitaliza astfel încât TVA-ul să poată fi colectat?

Pe de altă parte, avem din nou sperietoarea reducerii drastice a cheltuielilor publice, fără a afecta serviciile publice. Adevărul este, deși nu ne place să credem, dar pe cifre, că România are printre cele mai mici numere de angajați în sistemul public de bugetari din Uniunea Europeană, raportat atât la populație, cât și la numărul total de angajați.

Dacă vrem să reducem bugetarii cu o cifră care se dă de 20%, fără nicio analiză. De ce 20% și nu 10% sau nu 30%? Dacă vrem doar să reducem bugetarii din administrația centrală, dar și din serviciile publice, atunci cetățenii vor beneficia de servicii mai proaste. Dacă vrem să reducem salariile bugetarilor, atunci cetățenii din nou vor beneficia de servicii mai proaste. Pentru că dacă vrem un aparat de stat eficient, avem nevoie de oameni buni, bine plătiți și suficienți la număr.

Sunt și măsuri neutre, precum creșterea taxelor. În unele privințe avem într-adevăr chiar cele mai mici taxe din Europa. Și unele sunt datorite unor excepții. Unele excepții sunt nejustificate, au fost măsuri de sprijin, care poate trebuie eliminate.

În privința TVA-ului, unele produse au avut cote scăzute, mai mult sau mai puțin justificate. Creșterea TVA-ului la unele produse poate fi o sursă care aduce venituri la stat, și dacă este bine calculată, poate să nu genereze inflație.

Eu consider că guvernul face bine în a elimina majoritatea excepțiilor, dar a păstra cota redusă pentru alimente, medicamente și lemne de foc, ceea ce îi protejează pe cei vulnerabili.

TVA-ul, în general, ca să fim onești, este mic în România față de majoritatea Uniunii Europene. Și impozitul pe dividend este prea mic față de media europeană. Acum crescând la 10-16%, este în continuare departe de cota de 40% aplicată în multe țări.

Creșterea accizelor la carburanți, pe de altă parte, va produce inflație instantaneu. Pentru că atunci când creștem prețurile la benzină, vor crește prețurile la toate produsele.

Este o balanță, este un echilibru. Nu putem să avem nimic gratis. Dacă vrem apărare, sănătate, școală, drumuri, trebuie să plătim taxe, mai mari sau mai mici.

Problema principală pentru mine ar fi că aceste taxe să fie plătite la fel de toată lumea. Și mai degrabă decât creșterea taxelor, mi-aș dori ca Guvernul să se axeze pe cum ne asigurăm de o colectare eficientă și că toată lumea plătește aceleași taxe”, spune el.