- Austeritatea crește în țările emergente, inclusiv România, care lansează noi măsuri fiscale, dar succesul depinde de stabilitate politică și consens social, scrie ZF.
- Datoria publică globală urcă rapid, iar reacțiile la austeritate variază după nivelul inegalității și încrederea în instituții.
- Europa emergentă reduce mai mult cheltuielile și înregistrează puține proteste, menținând stabilitate socială recentă.
În contextul creșterii rapide a datoriilor și a presiunii pentru consolidarea finanțelor publice, austeritatea devine o practică tot mai des întâlnită în țările emergente și în curs de dezvoltare, potrivit ZF.
Advertisment
Cu toate acestea, conform analizei COFACE, aceste măsuri nu provoacă neapărat valuri de proteste.
România implementează austeritate fiscală, dar succesul depinde de stabilitate politică și consens social
România, care are cel mai mare deficit bugetar din UE, pregătește un al doilea pachet fiscal ce începe în august, cu scopul reducerii deficitului de peste 9% din PIB, însă acest lucru tensionează mediul social, economic și politic. Bogdan Nichişoiu subliniază că succesul consolidării fiscale depinde de stabilitatea politică și de capacitatea guvernului de a obține un consens social pe termen lung, fără de care riscurile legate de rating, finanțare și investiții cresc semnificativ.
Titlurile zilei
La nivel global, datoria publică aproape se dublează față de 2008 și atinge 102.000 de miliarde de dolari în 2024, în special în economiile emergente, unde creșterea datoriei este dublă față de cea a țărilor dezvoltate. Aceasta duce la un val de austeritate, prin reduceri bugetare și creșteri de taxe. Impactul acestor măsuri diferă mult între regiuni: de exemplu, în Ecuador și Kenya, austeritatea provoacă proteste majore, însă în alte zone cu venituri mici din Africa și Orientul Mijlociu, astfel de măsuri sunt mai bine tolerate și chiar asociate cu o scădere a protestelor.
Acceptarea austerității depinde de inegalitate, încredere și tipul măsurilor
Acceptarea austerității depinde foarte mult de gradul de inegalitate socială și de încrederea în instituții. Țările cu inegalități mari și plase sociale slabe au mai multe tensiuni, pe când guvernele mai bine gestionate pot calma situația, cum se vede în Sri Lanka. De asemenea, natura măsurilor contează: în America Latină, unde predomină creșterea taxelor, protestele apar rapid, în timp ce în Asia și Europa emergentă se preferă reducerea cheltuielilor publice, care generează mai puține reacții sociale imediate.
Europa emergentă, inclusiv România, adoptă în general măsuri de austeritate bazate pe reducerea cheltuielilor și combină totuși uneori și creșterea veniturilor. Spre deosebire de alte regiuni, în 2023 și 2024 această zonă cunoaște o relativă stabilitate socială, fără proteste majore, în ciuda presiunilor fiscale și economice.