Aura Serea, președinte, filiala Sibiu a Organizației Femeilor Antreprenor din România: Nu vedem la nivelul României o deschidere mai mare în a aplica pentru sectorul IMM, cel puțin în zona de finanțare

• IMM-urile generează 60% din locurile de muncă din sectorul privat.
• FICSIMM solicită stoparea creșterii taxelor pentru IMM-uri.
• Majorarea poverii fiscale reduce capacitatea de investiție a IMM-urilor.
• Taxele mai mari pot duce la falimentul a mii de firme mici și mijlocii.
• IMM-urile se confruntă cu eficiență energetică scăzută.
• IMM-urile au nivel redus de transformare digitală.
• IMM-urile accesază greu finanțarea pentru dezvoltare.
• România rămâne pe ultimele locuri în UE la absorbția fondurilor UE.
• IMM-urile cer stabilitate și predictibilitate fiscală.
• IMM-urile vor sprijin pentru digitalizare și inovare.
• Noul guvern poate transforma momentul actual într-un restart economic.
• FICSIMM avertizează că noi taxe vor adânci decalajele față de UE.
• IMM-urile au potențial, dar necesită un cadru legislativ favorabil.

IMM-urile din România, coloana vertebrală a economiei naționale, generează peste 60% din locurile de muncă din sectorul privat.

Dar mii de firme riscă să falimenteze dacă presiunea fiscală va continua să crească.

Într-un moment-cheie pentru viitorul României, Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în

IMM-uri lansează un Decalog adresat noului președinte și viitorului guvern.

Cer stabilitate fiscală, acces facil la fonduri UE și o viziune națională clară pentru reindustrializare și digitalizare.

IMM-urile vor mai puțină birocrație, mai multă încredere și un cadru care să le permită să-și valorifice potențialul.

Ce spune Aura Serea, președinte, filiala Sibiu a Organizației Femeilor Antreprenor din România?

„O parte din elementele voastre deja le-ați menționat. Din punctul nostru de vedere, ar trebui să vedem un angajament ferm între guvern, sectorul privat și organizațiile de profil care să aibă ca scop susținerea și dezvoltarea IMM-urilor prin măsuri concrete. Pe lângă ceea ce ați menționat dumneavoastră, aș mai adăuga, de exemplu, un acces mai ușor la finanțare. Crearea unor instrumente financiare accesibile pentru IMM-uri, inclusiv facilități de microcreditare, susținerea garanților de stat, programe de finanțare europene. Însă, aceste instrumente, momentan, lasă impresia că nu sunt create să ajute micul întreprinzător, ci să-l țină captiv, fie în procese de luni, ani de zile, în care, nu știu, mai degrabă făcea singur investiția, fie că favorizează anumite categorii de beneficiar din cauza condițiilor de accesare, fie foarte restrictive, fie neclare și interpretabile.

O altă zonă care merită explorată este formarea continuă și educație antreprenorială. În ultimii foarte mulți ani, peste 10 ani, am văzut mult, cel puțin pe linia asta de fonduri europene, că se încearcă încurajarea programelor educaționale și formarea de competențe antreprenoriale și tehnice. Nu este neapărat inclus foarte multă partea asta de digitalizare și inovație, însă ceea ce vrem să vedem mai mult este ca, ulterior, să existe niște măsuri de sustenabilitate care să nu pedepsească eșecul, să nu demotiveze oamenii, pentru că, să recunoștem, la prima inițiativă antreprenorială șansele să eșuezi sunt undeva la 80%. Dacă statul, prin măsurile lui, te pedepsește, a doua oară nu o să vrei să mai încerci. Și atunci e necesar ca ceea ce se întâmplă după această formare și educație și, eventual, sprijinirea start-up-urilor, să existe niște măsuri concrete de încurajarea evoluției, ca acești antreprenori să crească, nu să îi pedepsim.

De asemenea, mai mult sprijin pentru inovare și cercetare dezvoltare. Vedem la nivelul Uniunii Europene că există o aplecare în sensul ăsta, vedem măsuri concrete, creșteri bugetare. Nu vedem, însă, la nivelul României o deschidere mai mare în a aplica pentru sectorul IMM, cel puțin în zona asta, finanțare, încurajarea finanțării pe zona asta de inovație, digitalizare, cercetare și dezvoltare.

100 de zile, să știți că înseamnă foarte puțin. Gândul nostru se duce de obicei către măsuri cu impact mare pe termen lung, însă acestea nu este realist să le vedem implementate în primele trei luni de zile. Din punctul nostru de vedere, o creștere a gradului de colectare a taxelor ar trebui să fie prioritar, cu focus pe mari datornici, răuplatnici, reducerea, de exemplu, pierderilor din firmele de stat, niște acțiuni care clar pot să aducă bani la bugetul de stat repede, fără să împovărezi sectorul IMM și sau populația, că, practic, acolo se va ajunge prin orice măsură de taxare mai mare.

O altă direcție poate să fie implementarea unui program de reformă a instituțiilor de stat, dar o reformă pe bune, pentru că reducerea aparatului de stat trebuie să se întâmple, așa cum ați spus și noi voastre mai devreme, încărcarea pe firmele mici, care susțin, practic, și copiii, și pensionarii, și angajații la stat, este foarte mare și în România foarte dezechilibrat, raportat la celelalte țări din Uniunea Europeană, iar o altă direcție poate să fie o clarificare și o accelerare a procesului de absorpție a fondurilor europene. Sunt foarte multe linii care sunt în așteptare, sunt întârzieri foarte mari la eliberarea banilor, la procesarea dosarelor, la, practic, simplificarea întregului proces de absorpție a fondurilor europene”, spune ea.