Antreprenorul așteaptă alegerile. Adrian Vascu, senior partner, Veridio: Prea puțin se discută despre zonele economice, nu mai știu dacă avem Guvern, nu am mai văzut înștiințări sau alte lucruri că s-ar fi întâmplat ceva acolo

• Vascu, Veridio: Antreprenorii aşteaptă să vadă unde ne îndreptăm politic.
• Vascu, Veridio: Investitorii își calibrează deciziile în funcţie de direcţia politică.
• Vascu, Veridio: Această carantină economică se va încheia după luna mai.
• Vascu, Veridio: Companiile fac eforturi să continue să crească.
• Vascu, Veridio: La stat e necesară o analiză, o evaluare a posturilor.

Într-un context economic tensionat, în care mediul de business şi investitorii încearcă să-şi calibreze deciziile în funcţie de direcţia politică şi fiscală a României, economia continuă să funcţioneze, cu ajustări şi eforturi constante din partea companiilor, spune Adrian Vascu, senior partner în cadrul Veridio.

În pofida discuţiilor despre o posibilă criză, economia românească dă dovadă de rezistenţă, companiile îşi fac planuri, îşi optimizează operaţiunile şi îşi menţin direcţia de creştere, chiar dacă presiunea fiscală şi lipsa de claritate politică generează provocări.

Investitorii – locali şi internaţionali – aşteaptă clarificări privind direcţia în care se îndreaptă economia românească, în special în privinţa deficitului bugetar şi a politicilor fiscale care urmează să fie adoptate după luna mai.

Ce spune Adrian Vascu, senior partner, Veridio, pentru Aleph Business?

Cum vedeți economia României în prezent și până la final de an, din perspectiva antreprenorului și cum răspund companiile din România la contextul actual fiscal și politic?

„Cred că suntem la sfârșitul unei perioade de așteptare. Începem luna mai, prima duminică e primul tur de alegeri. Eu am spus, în sens pozitiv aș vrea să fie interpretate aceste spuse, că din decembrie încoace suntem într-o formă de carantină economică, în sensul că, mulți din jurul nostru au stat puțin deoparte, așteptând să vadă când finalizăm aceste alte teme decât cele economice, pentru că, la acest moment, vedem că mare parte din masm media este acaparată de discuții juridice, suntem împărțiți în două categorii, unii pro, alții contra. Prea puțin se discută despre zonele economice, nu mai știu dacă avem Guvern, nu am mai văzut înștiințări sau alte lucruri că s-ar fi întâmplat ceva acolo. Toată lumea calcă pe ouă să nu greșească probabil cu nimic.

De aceea, cred că și cei din afară așteaptă, cumva, și piețele, să ne rămurim odată cu aceste teme și cu aceste lucruri pe care le avem și le-am generat intern și le dezvoltăm intern, iar eu sper ca finalul lunii mai să însemne o liniște și să însemne o concentrare pe problemele reale pe care România le are de confruntat în această perioadă. Suntem pe o mare tulbure internațională, au spus și antevorbitorii și vedem în jurul nostru aceste negocieri mutate în negoțuri de peste ocean, schimbările foarte rapide, plus geopolitic și ce se întâmplă în Europa și în vecinătatea noastră sunt teme serioase pentru ce înseamnă leadership-ul României, care, după ce va ieși din interimariat, ar trebui să înceapă să-și clarifice poziția, să o știm și noi, astfel încât să fim oarecum convergenți și să trecem peste aceste valuri cu corabia numită România pe drumul corect și potrivit nouă și contextului european, în primul rând, și după aceea internațional în care ne aflăm”, spune el.

La ce se așteaptă companiile și antreprenorii din țară de la alegerile din mai și ce vor de la guvernare?

„Cred că prima așteptare este să mutăm reflectoarele de pe lupta politică pe cea serioasă economică și eram ieri la o conferință în care o întrebare din public a fost către niște reprezentanți ai statului prezenți acolo dacă au planul B în cazul în care un elefant va intra vitrinele cu porțelanuri. Cumva, cred că nu acesta ar trebui să fie cadrul, ci să mergem pe ideea că alegerile ar trebui să fie, în primul rând, corecte, să fie democratice, iar în momentul în care ele se derulează în această formă, rezultatul, ca în orice democrație, să fie acceptat de către toată lumea și să începem treaba. Sigur, există instrumente parlamentare dacă, Doamne ferește, președintele va merge în vreo altă direcție și va avea această putere, există pârghii, astfel încât, nu cred că România ar trebui să considere că va fi un pericol din această perspectivă. Dar, e foarte bine să înțelegem că această luptă între noi și noi are un singur câștigător, care suntem tot noi și noi.

De aceea, nu ne interesează prea tare aceste sigur, ne place cumva să privim la cine câștigă, vezi, Doamne, între Trump și Zelenski, cine a câștigat în acel dialog, sau să ne poziționăm, știu eu, cine va fi papă sau nu va fi, ne plac aceste comentarii, pe de altă parte, însă, cred că de la aceste alegeri așteptăm liniște, așteptăm faptul că s-a încheiat un capitol important electoral, după mulți ani în care am avut campanie electorală, și că vom intra într-o zonă în care ne punem la masă și fiecare, acolo unde este, ar trebui să-și facă foarte bine treaba, pentru că interesul este unul comun, nu cred că interesul este să câștige X sau Y, pentru mine sau dumneavoastră, nu e niciun avantaj dacă suntem pe poziții diferite și câștigătorul va fi departe, sau mă rog, unul din aleșii noștri, nu cred că acest lucru contează, ci contează ca România să intre într-o zonă în care să fie frecventabilă, m-aș bucura, ulterior, ca riscul de țară să vedem că este considerat mai mic pentru România, că rating-urile vor reacționa, astfel încât mediul investițional de aici să fie unul mai prietenos decât este în acest moment, să se repercuteze aceste lucruri în cheltuielile de finanțare, să putem avea acces la dobânzi mai reduse, la banii de care avem nevoie în acest moment să acoperim deficitul pe care îl cunoaștem cu toții. Aceasta este realitatea în care ne aflăm în prezent.

Da, citeam editorialul lui Fini de zile trecute, foarte corect, să nu ne dăm foc la valiză, în condițiile în care avem bani, producem, dar ar trebui să fim atenți, în schimb, cum îi cheltuim și cum acoperim acest deficit istoric care ne plasează într-un loc rușinos în Europa, în acest moment. De aceea, revenind la întrebarea dumneavoastră, apropo de ce așteptăm după aceste alegeri, este să intrăm în circuitul normal al lucrurilor și să ne ocupăm de România, fiecare acolo unde se află, cu tot ce înseamnă competențele pe care le are fiecare. Și să lăsăm partizanatul și jocurile și spectacolul să se încheie, sper, la sfârșitul acestei luni pe care o începem cu sărbătoarea de 1 mai”, adaugă el.

Ce reforme trebuie luate în sectorul public?

„Da, aici vedeți că ați spus foarte bine anterior, riscăm, și mă feresc și eu și poate și alții să devenim părerologi, că e ușor, cumva, de stat pe margine și de dat sfaturi, cumva, ca la fotbal, știți, trebuia să pasez din stânga în dreapta. Desigur, însă, că cifrele, așa cum arată ele astăzi, acest deficit de 9%, 9 virgulă ceva, după metodologia Eurostat și targetul, ținta pe care noi o avem stabilită de 7%, care pare, deocamdată, destul de departe de a fi atinsă, necesită niște măsuri categorice. Măsurile cum pot să fie? Din două direcții. Pe de o parte, să găsești acele variante, să îmbunătățești colectarea și veniturile, să crească PIB-ul. Pe de altă parte, să limitezi cheltuielile, astfel încât, acest raport între cheltuieli și venituri să se încadreze în targetul pe care noi ni l-am propus și în ritmul pe care ni l-am propus, pentru că, să nu uităm, tindem cândva spre zona euro, asta înseamnă să ajungem unul din indicatori, fiind, să avem deficituri undeva sub 3%.

Avem și țări cum e Grecia sau altele care am văzut că au excedent, au trecut și ele prin deficit, asta înseamnă că se poate, înseamnă că au aplicat niște rețete la care ar trebui să ne uităm, dar pe care să le adaptăm României, pentru că una dintre greșelile pe care eu am văzut-o la anumite domenii a fost că am preluat diverse rețete din afară, fără să fi fost adaptate momentului în care ele sunt discutate în România. Dau un exemplu și e legat oarecum de zona publică, se tot vorbește de creșteri de taxe, pentru că a compensa acest deficit, categoric că una dintre direcții este în mintea tuturor să crească taxele, dar el ar trebui să crească cu cap, ar trebui să crească cu sens și probabil că mediul de business înțelege și acceptă lucrul ăsta. Să nu fie luate măsuri superficiale, cum a fost, de exemplu, taxa pe lux, sau cum este și taxa pe stâlp, sau chiar impostul minim pe cifra de afaceri, care, la origine, ținteau anumite segmente, parcă erau făcute să lovească unii, sau să-i protejeze până la urmă, cum a fost cu taxa pe lux, ar trebui să schimbăm această paradigmă și să ne uităm la ce înseamnă niște măsuri care să fie și echitabile și care să asigure și înțelegerea de către mediul privat”, spune el.

„Una dintre temele în discuție este creșterea impozitului pe proprietate. Se tot discută de el de prin 2022, dar nu se aplică încă pentru că metoda pe care am mers, cea de calcul automat al valorilor impozabile, care să conducă, vezi, Doamne, la valoarea de piață, nu este atât de simplu de făcut pentru că nouă, în România, ne lipsesc bazele de date cu informații privind tranzacțiile de pe piața imobiliară. Fără aceste baze de date, nu poți genera ecuații de regresie, chiar dacă au alte țări. Chiar dacă Banca Mondială se străduie să facă asemenea ecuații, chiar dacă ne-a spus că este o direcție. E adevărat, dar este etajul 6 și 7 al unui bloc care nu are încă etajele 4 și 5 construite. De aceea, până la acea idee, ori tot prorogăm după cum am văzut, dar asta înseamnă, cumva, o dovadă de slăbiciune, o dovadă că nu cunoști, de fapt, ce ai de făcut. Ei, mi-aș dori ca, cel puțin în această zonă a fiscalității, despre care se vorbește că va fi supusă unei modificări chiar dintre cele două tururi de scrutin, atât e de eminent din perspectiva unor surse oficiale pe care le-am văzut citate, dar, dacă se va face așa ceva, să se facă cu cap și să se facă concentrat și concertat, astfel încât, să înțeleagă și mediul de business despre ce este vorba.

Pe de altă parte, orice creștere de asemenea taxe va trebui să fie urmată de niște măsuri pe care statul le ia, astfel încât tu, contribuabil, să înțelegi că banii tăi au un sens plătiți mai mult, tu ca un consumator final, dacă va crește TVA-ul sau celelalte impozite care sunt vizate. Care, finalmente, trec pe la antreprenori dar în mare parte lovesc în populație, în noi, cei care suntem ultimii utilizatori ai bunilor și servicilor pe care, de fapt, le cumpărăm. Și atunci, ceea ce spuneați, dacă am vorbit de înghețare de salarii, nu dorim nimănui să nu primească bani, nu-i dorim nimănui să nu se descurce cu cheltuielile, dar, pe de altă parte, va trebui să ne uităm care sunt posturile pe care le avem, care este numărul lor, unde avem un deficit, poate avem la dascăli, poate avem în zona, știu eu, a poliției sau în altă parte, sau în zona medicilor, unde nu stăm, ca medie, la nivel european”, continuă el.

„Dar, poate în alte părți avem risipe, avem acele pensii speciale, avem acei oameni care ies la pensie la 40 de ani, 45 de ani cu pensii enorme, față de ceilalți care sunt nevoiți să muncească până la 65 de ani. Sunt niște dezechilibre care, cel puțin în zona publică, din zona cheltuielilor, ar trebui luate frumos și rezolvate cu, cum să spun, cu convingerea de la partea politică către partea de oameni funcționari de la stat că e nevoie de această reformă. Pentru că mie mi se pare că nu se întâmplă nimic, pentru că se duc cu elan oamenii politici, secretari de stat numiți, se duc cu elan acolo, leagă elanul la margine și spun, domnule, noi, de acum, trebuie să facem tăieri și așa mai departe. Și discută cu cine? Cu directorii, cu oamenii care sunt pe postul de multă vreme, care își cunosc oamenii din subordine. Și cărora le spun, domnule, trebuie să tăiem din salarii și nu înțeleg de ce ar face asta, pentru că ei, ca indivizi, fac un rău, cumva, celor de dedesubt. Nu văd beneficiul acestei măsuri, decât faptul că deranjează pe cineva, lasă o persoană fără muncă”, conchide el.