• Doar 23% dintre angajații din România spun că le mai rămân bani după plata facturilor, față de 39% în urmă cu un an, iar 71% afirmă că scumpirea costului vieții îi afectează și la locul de muncă, conform unui studiu PwC preluat de ZF.
  • Încrederea în siguranța locului de muncă scade de la 58% la 48%, iar intenția de a schimba angajatorul coboară de la 25% la 18%, semn că angajații devin mai precauți într-un context economic dificil.
  • Angajații se adaptează tot mai mult la noile tehnologii: 58% folosesc AI la serviciu, însă presiunea asupra volumului de muncă și scăderea încrederii în management limitează beneficiile acestei adaptări.

Angajații români resimt presiunea economică. Costul vieții afectează tot mai puternic bugetele personale și activitatea profesională, iar încrederea în siguranța locului de muncă scade. Studiul PwC Workforce Hopes and Fears 2026 arată că doar 23% dintre angajații din România mai rămân cu bani după plata facturilor, față de 39% în urmă cu un an.

În același timp, intenția de a schimba angajatorul scade de la 25% la 18%. Angajații devin astfel mai precauți într-un context în care presiunea financiară crește, iar percepția asupra stabilității locului de muncă se deteriorează.

Presiunea financiară afectează angajații

România înregistrează cea mai puternică presiune financiară dintre piețele din Europa Centrală și de Est analizate de PwC. Doar 23% dintre respondenți spun că le mai rămân bani după plata facturilor, în scădere de la 39% în ediția precedentă a studiului.

Titlurile zilei

Tineri Antreprenori revine cu ediția a 11-a și pune accent pe creșterea strategică a afacerilor

Costul vieții se transferă și la locul de muncă. 71% dintre angajații români spun că scumpirile îi afectează profesional, peste nivelul de 56% înregistrat în Europa Centrală și de Est și peste media globală de 62%.

Situația marchează o deteriorare față de 2025, când 39% dintre angajați spuneau că își acoperă fără probleme costurile curente și le rămân bani pentru economii sau alte cheltuieli.

Siguranța locului de muncă pierde teren

Presiunea economică este însoțită de mai puțină încredere în stabilitatea profesională. Ponderea angajaților care au încredere în siguranța locului de muncă scade de la 58% la 48% într-un singur an.

Datele indică o piață a muncii în care angajații devin mai prudenți. Percepția asupra stabilității este afectată într-un moment în care companiile se confruntă la rândul lor cu inflația, volatilitatea economică și schimbările din mediul de business.

În ediția din 2025, jumătate dintre angajații români spuneau deja că schimbările reglementărilor guvernamentale pot avea un impact asupra locurilor lor de muncă în următorii trei ani.

Angajații își reduc intenția de plecare

Incertitudinea nu determină însă o mobilitate mai mare. Dimpotrivă, procentul celor care spun că este foarte sau extrem de probabil să își schimbe angajatorul scade la 18%, de la 25% în anul precedent.

Scăderea poate fi citită împreună cu deteriorarea siguranței financiare și profesionale: angajații resimt mai multă presiune, dar manifestă mai multă precauție atunci când analizează schimbarea locului de muncă.

Tendința contrastează și cu perioada anterioară. În 2024, 20% dintre respondenții români spuneau că vor să își schimbe angajatorul în următoarele 12 luni.

Încrederea în management continuă să scadă

Problemele nu se limitează la salarii și stabilitate. Încrederea în conducerea companiilor scade de la 56% la 45% într-un singur an, o diminuare mai puternică decât declinul de șapte puncte procentuale înregistrat la nivel global.

Totuși, nivelul din România rămâne peste media regională de 37%. Datele PwC indică astfel o relație mai fragilă între angajați și conducere într-o perioadă în care organizațiile cer adaptare rapidă și schimbarea modului de lucru.

În paralel, 40% dintre angajați spun că volumul lor de muncă crește într-o măsură mare sau foarte mare, iar 32% indică oboseala drept principalul factor care le limitează productivitatea.

Angajații acceptă schimbarea și folosesc AI

Presiunea economică nu elimină disponibilitatea pentru adaptare. 63% dintre angajații din România spun că se simt pregătiți pentru noi moduri de lucru, față de 50% în Europa Centrală și de Est și 52% la nivel global.

Adopția inteligenței artificiale avansează, de asemenea. 58% dintre respondenți folosesc AI la serviciu în ultimele 12 luni, față de 42% anterior. România depășește astfel media regională de 53%, dar rămâne sub nivelul global de 64%.

Diferența dintre utilizarea profesională și cea personală rămâne însă mare: 85% folosesc AI în afara locului de muncă. PwC arată că principala barieră nu este lipsa competențelor, indicată de 11% dintre respondenți, ci lipsa oportunităților de a utiliza aceste instrumente în propriul rol, menționată de 25%.

Companiile recompensează prudența înaintea inițiativei

Cultura organizațională poate limita o parte din disponibilitatea angajaților pentru schimbare. 36% dintre respondenți spun că sunt recompensați pentru respectarea regulilor, iar 35% pentru evitarea greșelilor. În schimb, folosirea eficientă a AI și inovarea sunt recompensate fiecare în doar 9% dintre cazuri.

Studiul conturează astfel o piață a muncii în două viteze: angajații români se declară dispuși să se adapteze și folosesc tot mai mult tehnologia, dar presiunea financiară, reducerea încrederii și creșterea volumului de muncă limitează această disponibilitate.

PwC Workforce Hopes and Fears Survey 2026 include 49.364 de angajați din 48 de țări și regiuni. Eșantionul din România cuprinde 447 de respondenți, iar comparația regională include România, Polonia, Cehia și Ungaria.