Andrei Bogdan, european financial advisor: Creșterea prețului aurului, la modul cel mai fundamental, este alimentată de neîncrederea în moneda fiat. Fie că ea este dolar, fie că este euro, sau orice monedă ar fi

• Preţul aurului crește cu aproape 30% de la începutul anului.
• Uncia de aur se tranzacționează la 3.400 de dolari pe uncie.
• Căruntu, AAFBR: Cererea pentru plasamente de siguranţă crește.
• Căruntu, AAFBR: Incertitudinea mai mare se vede pe cotaţiile aurului.
• Căruntu, AAFBR: Din 1920, aurul crește în medie cu până la 5% pe an.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii mizează tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios crește cu aproape 30% de la începutul anului. Și se tranzacționează la 3.400 de dolari pe uncie, la o distanță de 100 de dolari de un nou maxim istoric.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global.

Băncile centrale din întreaga lume se așteaptă ca ponderea deținerilor lor de aur în rezervele lor să crească în următorii cinci ani, în timp ce ponderea dolarului în rezervele lor ar urma să scadă, conform unui studiu al Consiliului Mondial al Aurului, efectuat în perioada 25 februarie – 20 mai.

73 de bănci centrale au participat la studiul Consiliului Mondial al Aurului, iar 76% dintre acestea se așteaptă ca deținerile lor de aur să crească în următorii cinci ani.

Ce spune Andrei Bogdan, european financial advisor?

„Bun, aici sunt doi factori care alimentează creșterea prețului aurului. Pe termen foarte scurt, evident, este factorul geopolitic. Întotdeauna factorul geopolitic face asset-urile de refugiu și mai ales aurul să crească. Am văzut asta și când a început războiul din Ucraina, de exemplu.

Dar, în fond, la modul foarte fundamental, trebuie să înțelegem că aici este vorba, pe lângă faptul că băncile centrale din diverse țări au obiective de politică economică pe termen foarte lung, noi trebuie să înțelegem faptul că această creștere a prețului aurului, la modul cel mai fundamental, este alimentată de neîncrederea în moneda fiat. Fie că ea este dolar, fie că este euro, sau orice monedă ar fi.

Observați că, după criza financiară din anii 2008-2009, noi nu mai avem un ciclu economic normal. Adică, cu o creștere a economiei de câțiva ani, cu o scădere a economiei, o stagnare sau o scădere, o, să zicem, o recesiune de un an jumate, doi, după care ciclul se reia.

Noi din 2009 nu am mai avut așa ceva. De ce nu am mai avut asta? Pentru că băncile centrale au realizat, împreună cu guvernele care sunt, bineînțeles, grevate de interesul politic, au realizat că e mai bine să printezi bani decât să treci printr-un ciclu economic care are efecte negative asupra ciclului politic și asupra alegerii celor care sunt în funcții, în orice țară, indiferent de sistem.

Și atunci, acest fapt care este observabil și cu ochii unui cetățean, simplu, nu neapărat a unui economist, duce într-un final la o neîncredere în monedă, indiferent cum se cheamă moneda. Și atunci, aurul este singurul activ. În același fel a evoluat și bitcoinul, care acum 12-13 ani era considerat o glumă. Și gluma aia s-a dovedit a fi un fapt cât se poate de real, tocmai datorită acestor politici monetare care, practic, au distorsionat complet ciclul normal de business, ciclul economic normal pe care l-am avut noi, istoric în ultima sută de ani.

Evident că această cerere mai mare va susține creșterea prețului pentru că aurul este o resursă limitată. Bineînțeles că mai sunt zăcăminte, se poate face un forecast așa pe termen mediu, vis-a-vis de ce se mai poate extrage și pune pe piață, dar aurul este ca și bitcoinul, care nu mai este o glumă, dar părea o glumă acum 15 ani, sau acum 12 ani, aurul este o resursă limitată. Și atunci, da, în partea în care își întâlnește funcția de currency, deci funcția monetară, el este preferat în detrimentul oricărei monede fiat.

O monedă fiat, cum e euro, are la bază încrederea populației în statul, în entitatea care o emite. Și atunci, dacă noi trăim cu aceste monede și entitățile care le emit ne spun că de câte ori e o necesitate, de multe ori, politică, moneta se printează și asta funcționează pe principiu piramidal. Cei care au primit acces la moneda printată câștigă 100%. Cei care au ultimii acces, adică după ce această monedă creată se distribuie în sistem, la baza piramidei, adică cetățeanul simplu este perdanț.

El primește moneda deja devalorizată. Și atunci, evident că lumea nu are și nu va mai avea încredere în moneda fiat. Și evident că băncile centrale și entitățile politice nu vor face altceva decât să continue cu acest sistem. Pentru că este pentru un simplu motiv. Este avantajos politic. Niciun guvern nu o să ezite să facă asta dacă avantajează politic. Sunt oameni politici”, spune el.