Anca Negrescu, economist, UniCredit: În acest moment nu avem un calendar clar de aplicare a măsurilor și impactul bugetar și tocmai de aceea este foarte greu să estimăm cu exactitate nivelul deficitului pentru finalul acestui an. Însă programul de guvernare este unul care împarte povara ajustării pe mai multe ramuri ale economiei

• România păstrează cel mai mare deficit bugetar din regiunea ECE.
• UniCredit reduce estimarea de creștere a economică la 1% în 2025.
• Inflația anuală este la 5,5% în luna mai.

România rămâne lideră la deficitul bugetar. Conform unei analize UniCredit, țara noastră păstrează cel mai mare deficit din Europa Centrală și de Est, chiar și după începutul ajustării fiscale.

Din cauza scăderii consumului și investițiilor, banca revizuiește prognoza de creștere economică pentru anul acesta de la 1,5% la 1%.

Inflația rămâne ridicată, la 5,5% în mai, iar o eventuală reducere a dobânzii de referință este așteptată abia în noiembrie, cu o mică ajustare de 0,25 puncte. Astfel, România continuă să tragă frâna de mână, în timp ce țările vecine accelerează.

Ce spune Anca Negrescu, economist, UniCredit?

„În acest moment nu avem un calendar clar de aplicare a măsurilor și impactul bugetar și tocmai de aceea este foarte greu să estimăm cu exactitate nivelul deficitului pentru finalul acestui an. Însă programul de guvernare este unul care împarte povara ajustării pe mai multe ramuri ale economiei și pe lângă creșterea TVA avem impozite noi, avem eliminarea anumitor facilități fiscale. Și astfel ar trebui să vedem o reducere a deficitului față de 2024. Sigur există o probabilitate ridicată să nu atingem ținta de 7% din PIB, ținând cont de faptul că mai avem doar jumătate de an pentru a face această ajustare și că măsurile anunțate până acum doar împiedică o creștere a deficitului nu asigură neapărat o scădere. Noi credem că un nivel de 7,5-8% din PIB este mai probabil pentru deficitul anului 2025, dar trebuie să admitem cu toții că acest nivel asigură o scădere consistentă de la 9,3% în 2024.

Credem că ne vom ține ratingul în categoria recomandată investițiilor atâta vreme cât vom avea un plan fiscal credibil, vom începe să implementăm măsuri de corecție și se vor vedea primele semne de ajustare. Până la urmă nu își dorește nimeni o ajustare bruscă pentru că nu dorim să generăm o recesiune, ci doar dorim să proiectăm niște dezechilibre pentru a asigura o creștere sănătoasă pe viitor. Și indiferent de ce zic partenerii externi și agențiile de rating, trebuie să corectăm acest deficit pentru noi în primul rând, pentru că povara dobânzilor devine tot mai mare.

Anul trecut cheltuielile cu dobânzile erau la 5% din totalul cheltuielilor și vedem că în primele patru luni al acestui an erau deja 8% din totalul cheltuielilor. Prin raportare la PIB vorbim de 1% din PIB în primele patru luni față de 2% din PIB pe tot anul 2024. Am putea investi acești bani și prin asta să stimulăm creșterea economică viitoare, să generăm venituri pentru bugetul de stat în loc să plătim acești bani pentru dobânzi”, spune el.