- Băncile centrale ajustează politicile monetare în funcție de indicatorii economici, nu de un calendar fix, aspect care menține volatilitatea ridicată pe piața valutară, se arată într-o analiză iBanFirst.
- Comerțul internațional este afectat de creșterea măsurilor protecționiste, boicoturi economice și dificultăți în securizarea rutelor comerciale esențiale.
- Se estimează că Statele Unite vor depăși restul lumii în ritmul de creștere economică în anii următori.
Băncile centrale își ajustează politicile monetare în funcție de indicatori economici precum inflația, creșterea economică și șomajul, și nu conform unui calendar predefinit. Abordarea, deși poate părea benefică, este un factor de volatilitate pentru piața valutară, ceea ce complică planificarea și prognozele financiare ale companiilor. Analiștii iBanFirst estimează că reducerile de dobândă din 2025 vor fi mai moderate decât în ciclurile anterioare de relaxare monetară, deoarece absența unei recesiuni nu justifică măsuri extreme.
Advertisment
Comerțul internațional este atacat de măsuri protecționiste
Comerțul liber este afectat de măsuri protecționiste tot mai frecvente, boicoturi economice și dificultăți în securizarea rutelor comerciale. Circa o treime dintre țările lumii, inclusiv 60% dintre statele în curs de dezvoltare, sunt supuse sancțiunilor economice impuse de Statele Unite și ating un nivel fără precedent. Blocajele în puncte strategice precum Strâmtoarea Formosa, unde tensiunile dintre China și Taiwan persistă, sau strâmtoarea Bab El Mandeb din Marea Roșie, reprezintă riscuri semnificative pentru creșterea economică globală. Pentru a-și reduce vulnerabilitatea, companiile de import-export își pot diversifica partenerii comerciali și dezvolta expertiză internă în gestionarea riscurilor geopolitice.
„În 2025, volatilitatea va rămâne o constantă, iar creșterea protecționismului și sancțiunile economice globale ar putea redefini rapid relațiile comerciale. În acest context, companiile românești implicate în comerțul internațional trebuie să își consolideze strategiile de gestionare a riscurilor valutare și să își diversifice piețele. O strategie de hedging bine implementată și o atenție sporită la evoluțiile macroeconomice vor proteja companiile de fluctuațiile valutare și le vor oferi mai multă stabilitate în operațiunile comerciale”, spune Alin Latu, Country Manager iBanFirst România și Ungaria.
Titlurile zilei
Zone euro crește lent iar economiile dezvoltate nu prezintă riscul unei recesiuni
Zona euro înregistrează o creștere lentă, de circa 1%, influențată de o politică monetară insuficient de flexibilă și de stagnarea economiei germane, considerată motorul economic al Europei și principalul partener comercial al României. Situația poate afecta exporturile și cererea pentru produsele românești pe piața europeană.
Riscul unei recesiuni în economiile dezvoltate rămâne redus. Creșterea salariilor reale, relaxarea treptată a politicilor monetare restrictive și adoptarea unor politici fiscale expansioniste, în special în SUA, susțin activitatea economică globală. Se estimează că SUA va depăși restul lumii în ritmul de creștere economică în anii următori.
România riscă un rating cu perspectivă negativă din cauza deficitului bugetar ridicat
România se pregătește pentru negocieri dificile cu Uniunea Europeană în privința bugetului, în contextul unui deficit bugetar ridicat, de circa 7% din PIB, și al inițierii procedurii de deficit excesiv. Deși țara trebuie să prezinte un program de ajustare fiscală pe șapte ani, Comisia Europeană ar putea permite continuarea planurilor de investiții pentru 2025-26. Eeși este puțin probabil ca agențiile de rating să retrogradeze ratingul suveran, este posibil să fie atribuită o perspectivă negativă. Pe termen scurt, economia României pare stabilă, însă, pe termen lung, vor fi necesare măsuri fiscale mai stricte pentru evitarea austerității.
Ce previziuni valutare sunt pentru 2025?
Cursul EUR/USD în ușoară creștere
În 2025, cursul valutar EUR/USD ar putea atinge cel mult nivelul de 1,05, susținut în principal de factori externi. Pe măsură ce inflația scade în SUA și Rezerva Federală relaxează politicile monetare, randamentele obligațiunilor americane scad, ceea ce determină fondurile speculative să reducă investițiile în dolari în favoarea euro. Creșterea nu este neapărat sustenabilă. Dolarul se va menține puternic în 2025 și pe termen lung, susținut de performanța economică solidă a Statelor Unite și de atractivitatea pieței bursiere americane. Deși Donald Trump își dorește un dolar depreciat, tarifele comerciale impuse de el ar putea avea efectul opus și ar duce la aprecierea dolarului prin reducerea volumului importurilor și scăderea cererii de valută străină.
Cursul EUR/RON va rămâne relativ stabil
Cursul EUR/RON se va menține relativ stabil, susținut de intervenția Băncii Naționale a României, care ar trebui să continue să asigure lichiditate pe piața financiară. Deși rata oficială de politică monetară este de 6,50%, rata reală efectivă este mai scăzută, la circa 5,50%, din cauza surplusului de lichiditate din piața interbancară. Scăderea inflației s-a datorat în principal factorilor externi, precum reducerea prețurilor la alimente, și nu politicilor interne. Dacă în 2025 prețurile energiei sau ale materiilor prime agricole vor crește, presiunea inflaționistă ar putea reveni. Asta limitează capacitatea băncii centrale de a reduce dobânzile la nivelul anticipat de piață. Deocamdată, însă, nu sunt prognozate creșteri de prețuri.